Piața de flori altfel. Păreri și idei despre “experimentul Potaissa”, prin care Clujul ar putea dobândi prima “stradă vie”

În perioada 14-16 iunie 2019, pe Strada Potaissa a avut loc a treia ediție a evenimentului „Piața de flori altfel”. Zona a devenit complet pietonală timp de trei zile, în care clujenii s-au întâlnit pentru workshop-uri, schimburi de flori sau pur și simplu să se bucure de atmosfera plăcută. Potrivit estimărilor organizatorilor, peste 10.000 de oameni au participat la eveniment, de-a lungul celor trei zile.

Față de edițiile trecute, dimensiunile pieței de flori s-au dublat, evenimentul desfășurându-se pe un areal cuprins între intersecția cu strada Napoca și intersecția cu strada Universități. Vendorilor ambulanți li s-au adăugat și toate localurile care funcționează pe strada Potaissa, respectiv Makeba, DOT, La Țevi și Visuin, care și-au asortat terasele pentru a veni în întâmpinarea iubitorilor de plante.

Timp de trei zile, de vineri până duminică, pe Potaissa au avut loc ateliere și concerte, iar duminică a fost organizat un picnic la care au fost invitați toți clujenii.

“E momentul să ne asumăm mai mult pentru strada asta“

Unul dintre importante așteptate momente din cadrul evenimentului a fost masa de discuții legată de potențialele soluții de permanentizare a străzii Potaissa ca o zonă complet pietonală, dezbatere la care au participat: Ovidiu Cîmpean, din partea Primăriei Cluj, reprezentați ai localurilor din zonă și locuitori din vecinătate.

Ca un rezumat al acestor discuții, am cerut opinia câtorva dintre participanții la dezbatere. Pentru început, am discutat cu Andreea, barman și manager la Makeba, pe Strada Potaissa.

Cum ți s-a părut experiența zilelor „Piața de flori altfel”?

“Mi s-a părut o experiență foarte frumoasă, în care oamenii au degajat relaxare și s-a simțit faptul că avem nevoie de evenimente de genul acesta mai des, în zona noastră. Despre zid, oamenii nu știu foarte multe și vin foarte mulți să ne întrebe, de aceea am prefera să avem aici pancarte care să le explice ce este cu zidul acesta.”

O dorință pe care Andreea a împărtășit-o cu noi a fost ca florile din cadrul evenimentului să rămână pe stradă, pentru ambianță, „fiindcă oamenii au nevoie de momente în care să se simtă bine și ca la ei acasă”.

Cum ați vedea voi continuarea experimentului acesta pe viitor?

“Să se multiplice. Nu trebuie neapărat să fie doar acest eveniment, ci tot felul de activități de acest gen, cât de des posibil, în limita disponibilității oamenilor care pot organiza astfel de evenimente. Aduc foarte mult plus locului și zonei care este foarte frumoasă și puțin cunoscută.”

Și cine ar putea organiza evenimente de acest gen, pe Strada Potaissa?

“Oricine. Cea mai importantă este, întâi de toate, inițiativa.”

În continuare, am discutat cu Andi Daiszler, președintele Asociației Daisler, care s-a ocupat cu organizarea și buna desfășurare a acestui eveniment și posibila continuare a acestuia, pe viitor. „Sunt 3 lucruri pe care eu mi le doresc foarte mult și necesită a fi luate în calcul: rezolvarea problematicii cu spațiul verde, clădirile de pe stradă în paragină și iluminarea străzii pe timp de seară pentru siguranță și a nu mai fi neglijată de către locuitori.”

Cum ți-a venit ideea, Andi?

“Principiul pe care l-am implementat și l-am adoptat pe Strada Potaissa este unul foarte simplu: o plantă sau o floare, oriunde o așezi, indiferent de câtă mizerie poate fi în locul respectiv, transformă automat spațiul respectiv în ceva mai plăcut și mai frumos, cel puțin la nivel vizual și olfactiv. Zidul, care străjuiește strada, complementat de flori și de plante, transformă toată zona în una magică.

E momentul să ne asumăm mai mult pentru strada asta, și am vorbit cu toate localurile de pe Potaissa, ca toată lumea să iasă în stradă, să „adopte” o floare timp de câteva zile și să transformăm împreună zona pentru a arăta tuturor potențialul pentru că este o zonă care nu se aseamănă cu nici alta din Cluj.”

Având în vedere zona în care acest eveniment s-a desfășurat, am considerat important a avea parte și de opinia vecinilor din zonă, care s-au bucurat de acest eveniment. Așadar, discuția a continuat alături de Diana Tîrnovan, locuitor în vecinătatea străzii.

De ce ai participat la dezbaterea despre Potaissa și cum vezi tu viitorul acestei străzi?

“Este o zonă cu un farmec aparte, un privilegiu să fii locatar în zona asta. Are o foarte puternică atracție istoria care se resimte și e palpabilă în zona asta. Cred că merită a fi păstrat un echilibru între ce înseamnă turism și ce înseamnă liniște pentru că acesta este farmecul zonei.”

Cum vezi tu dezvoltată, regenerată această zonă, astfel încât să nu își piardă farmecul?

“Consider foarte importantă implicarea locatarilor în discuție și dialog. Comunicarea ne-a arătat deja câte efecte benefice poate să aibă și tehnicile de negociere pot aduce acest echilibru între înțelepciunea istoriei acestei zone și inovația turismului din interiorul fostei cetăți a Clujului. E un factor important să stăm de vorbă cu oamenii ce fac diferența prin activități care păstrează farmecul zonei și aspectul boem, care atrag călătorii.”

În final, am cerut părerea lui Ovidiu Cîmpean, director al Direcției de Dezvoltare Locală în Primăria Cluj-Napoca. 

Din urma discuțiilor, ce dorește primăria să implementeze din cerințele care au fost puse în față? 

“A fost o discuție foarte bună cu vecinii de pe Strada Potaissa, cu proprietari și cei care au mici firme pe această stradă. În primul rând, una dintre solicitări a fost să îmbunătățim iluminatul public în anumite zone și credem că în scurt timp vom putea face acest lucru. A fost o discuție despre un spațiu care, în acest moment, este proprietate privată și pentru care încercăm să demarăm procedurile de expropriere, să devină domeniu public. Desigur, s-a mai adus în discuție problema circulației temporare pe stradă sau problema refațadizării unor clădiri, unele care aparțin primăriei și altele ce sunt proprietate privată.”

Crearea de „străzi vii”

În ultimii ani, în orașele Europei au apărut tot mai multe inițiative care încearcă să contracareze rolul dominant pe care mașinile îl au pe în mediul urban. Un astfel de proiect a fost inițiat în orașul belgian Ghent, unde, timp de două luni și jumătate, 16 străzi rezidențiale au fost transformate în spații create în mod colectiv, numite leefstraten, termen care, tradus, înseamnă ”străzi vii”.

Leefstraten e un experiment care permite locuitorilor să își transforme străzile într-un loc la care au visat dintotdeauna. Prin îndepărtarea mașinilor și găsirea altor locuri de parcare pentru acestea, noi spații au devenit disponibile pentru oameni.

În Olanda, mai mult de 6.000 de străzi au fost modernizate pentru a reduce viteza traficului și pentru a permite șoferilor, bicicliștilor, pietonilor și copiilor să le folosească în comun. Cunoscute tot sub numele de „străzi vii” (woonerfs), prin modul cum sunt gândite, forțează mașinile să meargă la viteza de mers pe jos, prin amplasarea strategică de zone verzi, zone de joacă și alte caracteristici de design urban similare.

Referințe

Servicii Cluj