Județele și orașele puternice ale României sunt cele care au un sector dinamic puternic, care generează noi locuri de muncă. Firmele, atât cele cu capital străin, cât și autohton, sunt, de fapt, principalii contributori la bugetele locale, vărsând sume de câteva ori mai mari decât impozitele pe locuințe, terenuri sau autoturisme plătite de fiecare dintre noi, cetățenii de rând. Evident, grosul banilor vine din taxarea muncii prestate de angajații acestor firme, însă în lipsa lor, visteria ar fi goală (cum și e deja în multe orașele și comune din țară, care nu mai au bani nici de benzină).
În altă ordine de idei, oricât de performant ar fi un președinte de consiliu județean sau un primar în a atrage fonduri europene și de la bugetul de stat pentru a turna bitum și asfalt, pentru a amenaja parcuri sau construi grădinițe, tot va avea nevoie de surse de bani la bugetele locale pentru a le întreține, pentru a plăti electricitatea, personalul care se ocupă de ele etc. Așadar, e timpul să măsură performanța administrației locale funcție de succesul ei în a atrage surse proprii de venituri în zonă, adică noi job-uri.
Distribuția pe zone geografice și pe domenii de activitate a locurilor de muncă nou create în ultimii ani
Peste 750.000 de noi locuri de muncă au fost create în România de la începutul lui 2011 (momentul în care s-a încheiat valul de reduceri de personal generat de criza globală) și până în prezent. Astfel, numărul oficial de salariați din economice a ajuns în vara lui 2017 la nivelul maxim din anul 2008, după cum am arătat într-un articol anterior. Partea interesantă este însă că aceste noi locuri de muncă nu sunt distribuite uniform nici pe domenii de activitate, nici pe zone geografice, în ambele cazuri existând, pe fondul unui cumul de factori obiectivi și subiectivi, performeri și perdanți, după cum o arată tabelul de mai jos.
Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică
IT-ul, sectorul cu cel mai ridicat nivel de salarizare din economie, ocupă locul I în topul domeniilor cu cele mai multe job-uri nou-create în Cluj
După cum se poate observa, cele mai multe locuri de muncă s-au creat, în majoritatea județelor, în sectoare cu valoare adăugată redusă, cu un nivel de salarizare pe măsură, precum serviciile administrative și suport (pază, curățenie, call-centere etc.), comerț, construcții, hoteluri și restaurante etc. IT&C – sectorul cu cel mai ridicat nivel de salarizare din economie, ocupă locul I în topul domeniilor cu cele mai multe job-uri nou-create doar în Cluj, locul II în Iași și locul III în București și Galați. Industria a generat puține locuri de muncă noi, mai ales în județele din vestul și centrul țării care au atras un număr mare de investitori din sectorul automotive (de ex. Timiș, Arad, Sibiu, Alba, Bistrița-Năsăud, Covasna, Mehedinți etc.). Sectoarele agriculturii și turismului, încă văzute de mulți concetățeni și chiar de unii specialiști ca singura salvare a economiei românești pe termen lung, au creat un număr mic de noi locuri de muncă chiar și în județele cu potențial ridicat (de ex. cele din Bărăgan pentru agricultură, județele Brașov sau Sibiu pentru turism).
Job-urile nou-create tind să se concentreze în capitală și în câteva județe
Pe de altă parte, job-urile nou-create tind să se concentreze în capitală și în câteva județe, precum București, Cluj, Timiș, Argeș, Brașov, Bihor, Sibiu etc. Cauzele acestei concentrări sunt atât obiective (de ex. statutul de capitală al București; amplasarea unor județe la granița de vest – principala poartă de ieșire a mărfurilor românești la export; existența unor nuclee industriale create în perioada comunistă, precum industria auto din Argeș; masa demografică a județelor și existența unor nuclee urbane mari și competitive, centre universitare care pun pe piața muncii un număr mare de absolvenți etc.), dar și subiective, să le numim așa, care țin de modul în care factorii locali ”și-au jucat cartea” pe o piață globală a investițiilor tot mai competitivă. În această din urmă categorie intră interesul, disponibilitatea și eforturile administrațiilor locale de a atrage investitori (de ex. promovarea zonei ca destinație de investiții, punerea de informații la dispoziția acestora, comunicarea cu intermediari pentru investiții), facilitățile puse la dispoziție de acestea (de la terenuri, la parcuri industriale, utilități, străzi, reduceri de taxe și impozite), rolul de mediator pe care l-au jucat între investitori și alți stakeholderi locali (universități, licee și școli profesionale, autorități publice, furnizori etc.) etc.
Atragerea de investiții, fie ele străine sau autohtone, precum și sprijinirea antreprenorilor, este prioritatea ZERO
E momentul ca autoritățile locale să înțeleagă că atragerea de investiții, fie ele străine sau autohtone, precum și sprijinirea antreprenorilor, este prioritatea lor ZERO, acestea fiind singurele care pe termen lung pot asigura resursele financiare sustenabile pentru realizarea de investiții de interes public. Mai mult, a venit poate momentul să fim mai selectivi cu astfel de investiții, să țintim acele companii care generează plus-valoare pentru economie, își respectă și plătesc corespunzător personalul. Această lecție a fost bine înțeleasă de unele primării din țară, foarte proactive în această direcție (a se vedea Primăriile din Sibiu sau Oradea, respectiv Consiliile Județene Prahova sau Cluj – toate dezvoltând platforme/parcuri industriale, care găzduiesc companii din domenii de înaltă tehnologie ce au generat mii de locuri de muncă – ca să dăm doar câteva exemple de succes). Doar în acest fel președinții de consiliu județean și primarii nu vor mai fi nevoiți să stea cu mâna întinsă pe la diferitele ministere sau persoane sus-puse de la București. Acolo unde autoritățile locale fie nu vor, fie nu pot să facă pași concreți înspre atragerea și menținerea investițiilor private, ONG-urile de interes public și societatea civilă începe să-și asume acest rol deloc ușor. Astfel, recent, la Iași, Asociația ”CIVICA” a început demersurile pentru înființarea unui birou pentru investitori, iar Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est a angajat o echipă de specialiști cu experiență în atragerea de investitori și a devenit o prezență activă la majoritatea târgurilor mari de investiții din Europa. Acestea sunt doar câteva exemple demne de urmat, pe care sper să le vedem mai des promovate în mass-media.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
