Ce poate Clujul învăța de la alții
Un raport recent al Băncii Mondiale (raportul poate fi accesat aici: http://wrld.bg/72C330dv4Kb) arată că mândra noastră urbe este unul din cele mai performante orașe din România și din UE (este al 3-lea oraș din UE în ceea ce privește ritmul de creștere economică). Conform raportului, cam 15,3% din români s-ar muta în Cluj dacă ar avea opțiunea. Lucrul acesta ne gâdilă ego-ul colectiv dar ar trebui să ne și responsabilizeze.
Adevărul este că sunt încă multe de făcut până când Clujul va deveni o capitală cu adevărat europeană. Ca atare, ne-am gândit să pornim o serie de articole intitulată: “Ce poate Clujul învăța de la alții”. În această serie nu ne uităm la exemple științifico fantastice à la Stockholm, Copenhaga sau Amsterdam ci le exemple de bună practică de la noi din țară. Dacă știm să deschidem ochii vom vedea că nu a inventat Clujul apa caldă și nici nu a găsit întotdeauna cele mai bune soluții la problemele cheie cu care se confruntă orașul.
Ce poate învăța Clujul de la Bacău
În această ediție ne vom uita la Bacău și la lecțiile pe care Bacăul le poate da Clujului:
Lecția 1. În cadrul festivalului Street Delivery Bacău (pornit la București și cu echivalentul Someș Delivery la Cluj), cei de la Bacău au reuși un proiect genial de transformare permanentă a unei clădiri publice din oraș – Teatrul de Vară. Din păcate toate intervențiile de la Someș Delivery sunt temporare. Poate genul acesta de evenimente anuale ar putea deveni un vehicul pentru transformarea pe termen lung a orașului, la fel cum se întâmplă acum la Bacău.
Lecția 2. Cei de la Zid Art din Bacău și-au propus să pună suflet pe fiecare calcan disponibil din oraș. Eforturi în acest sens au fost făcute și la noi de către Urbannect, Kero Zen și Raw Cocu (dacă nu ați ajuns încă să vedeți spațiul de la H33, merită să mergeți) dar nimic consistent, programatic și ambițios ca la Bacău.
Lecția 3. Primăria din Bacău a fost mult mai ambițioasă în perioada 2007-2016 în ceea ce privește investițiile de capital (de ex. investițiile în infrastructură urbană). În această perioadă, bugetul pe cap de locuitor alocat pentru investiții de capital în Bacău a fost de 1,6 ori mai mare decât în Cluj – iar absorbția de fonduri europene pe cap de locuitor a fost de 1,5 ori mai mare.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
