Clujule, suntem buni da’ se poate și mai bine!

Clujul a votat! Opțiunile exprimate de clujeni indică o preferință clară pentru administrația în funcție. Motivele rezultatului acestui vot sunt clare – chiar și pentru cei mai cârcotași dintre noi. Lucrurile merg bine la Cluj. Sectorul privat duduie, societate civilă e implicată, calitatea vieții e în continuă creștere și orașul devine din ce în ce mai cosmopolit.

Acest vot însă nu numai confirmă performanța administrației ci o și obligă la o performanță mai bună în următorii ani.

Unul din capitolele la care Clujul stă cel mai prost sunt investițiile în infrastructură publică.

Exemple de investiții de infrastructură publică necesare: parcări, modernizare drumuri, reabilitarea clădirilor de patrimoniu, crearea de alei pietonale și piste pentru bicicliști, crearea de noi parcuri și modernizarea celor existente, modernizarea școlilor și spitalelor, construcția de creșe, etc.

Mai toți dintre noi care am fost pe la Sibiu, Alba Iulia sau Brașov am rămas încântați de ce am văzut. Aceste orașe au un parfum (mai) european și sunt vizibil mai bine îngrijite decât Clujul. Chiar dacă Clujul este mai înstărit decât aceste orașe, nu a prea știut să se ridice la nivelul lor.

Pentru a nu face simple afirmații goale (faptul că un oraș arată mai bine ca altul este un criteriu relativ subiectiv), echipa Cluj.info a cules o serie de date concrete privind investițiile în infrastructură publică făcute de toate reședințele de județ în perioada 2009-2014. Datele le găsiți aici mai jos:

Mai jos listăm însă câteva realități reci, ce ar trebui să pună administrația pe gânduri:

1. Clujul e pe penultimul loc (numai Constanța stă mai prost) în ceea ce privește investițiile de capital făcute. În esență ar fi putut să aloce aproximativ €52 milioane în plus pentru investiții de capital între 2009 și 2014.
2. În ceea ce privește cheltuielile de capital pe cap de locuitor, Clujul este pe locul 29 în țară.
3. În ceea ce privește fondurile europene absorbite pe cap de locuitor, Clujul este pe locul 18, cu 40% din fondurile pre-alocate pe POR 2007-2013 rămase ne-absorbite. Mai exact, cam €35 milioane, bani gratis, nu au fost accesați.
4. Ponderea fondurilor europene în totalul cheltuielilor de capital este doar 47%, față de 70% în Alba Iulia.

Alba Iulia este de altfel cel mai bun performer oraș din țară la absorbția de fonduri europene – la o distanță destul de mare față de celelalte orașe.

Performanța Albei nu se datorează unei minuni a naturii ci muncii unei echipe dedicate de implementare a proiectelor – 20 de oameni care chiar au reușit să facă minuni. Rețeta lor de succes e relativ simplă. Înșirăm mai jos câteva elemente cheie, în speranța că se va molipsi și administrația clujeană:

1. CITY MANAGER. Alba are un City Manager ce valorează, judecând după banii europeni ce a reușit să îi atragă, mai mult decât greutatea sa în aur. A făcut treaba asta pe un salariu de personal contractual, suplimentat cu venituri făcute din consultanță pe lângă munca lui în Primăria Albei.

Clujul nu a avut niciodată în istoria sa un city manager… poate i-a venit timpul.

2. O ECHIPĂ BINE PLĂTITĂ. Oamenii ce lucrează pentru echipa de implementare proiecte a Primăriei Albei Iulia sunt personal contractual cu salariu de bază mai mic decât cel al funcționarilor publici. Ei își suplimentează însă veniturile din proiecte de consultanță făcute pe lângă slujba lor de bază. Pot astfel să ajungă de la un salariu de bază de vreo 1,500-2,000 RON la un venit lunar de aproximativ 7,000 – 10,000 RON.

Clujul nu are o echipă efectivă de implementare a proiectelor. Având în vedere bugetul operațional estimat pe 2014-2023 (aproximativ €400 milioane), ar trebui să aibe cel puțin 40 manageri de proiect cu pregătire polivalentă (să includă și ingineri, și specialiști pe achiziții publice, și finanțiști, și specialiști pe partea juridică, și urbaniști). Costul cu salariile de bază pentru acești manageri de proiect nu ar fi exorbitant (undeva în jur la €250.000 pe an) și ar merita fiecare cent având în vedere fondurile europene adiționale ce ar putea fi atrase (dacă Clujul ar atrage doar €2.25 milioane în plus, echipa de manageri de proiect și-ar merita toți banii).

3. AUTONOMIE ÎN EXECUȚIE. Primarul nu trebuie să apară pe șantier de fiecare dată când se scurmă o bucată de pământ. Echipa de implementare proiecte ar trebui lăsată să își facă treaba. Oamenii pun mult mai mult suflet în munca lor când simt că au autonomie în ceea ce fac, gândesc și plănuiesc.

Suntem deja tari dragi concetățeni, dar nu ar trebui să ne culcăm pe lauri. Trebuie să crăpăm ochii și să încercăm să învățăm de la alții – chiar și de la cei care aparent nu au ce să ne învețe.

Scriem povestea afacerii tale și o spunem lumii

Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.

Vezi detalii

Servicii Cluj

Made in Cluj

Catalogul producătorilor clujeni.

Vezi produsele