În urma ultimei ediții a Conferinței de Bune Practici în Administrația Locală din 2017, o serie de instrumente privind politica de refațadizare din Oradea au fost implementate în Cluj-Napoca, iar bugetarea participativă a fost transpusă după modelul clujean în Oradea. Centrul Cultural Clujean va organiza cea de-a doua ediție a conferinței în data de 29 septembrie, la Sala Polivalentă. În continuare, vom urmări care sunt cele mai importante probleme și soluții pentru reabilitarea fațadelor Clujului și care sunt bunele practici confirmate în orașul vecin.
Oradea a primit anul acesta titlul de cea mai bună administrație publică, acordat de experții în dezvoltare urbană de la UrbanizeHub. Aceştia au evoluat performanțele orașelor din România prin prisma cheltuielilor de capital şi absorbţiei de fonduri europene în perioada 2007- 2016 (absolute şi pe cap de locuitor), precum şi rezultatele vizibile ale transformărilor din oraş în această perioadă.
Primăria Oradea s-a remarcat prin programul ambițios și eficient de reabilitare a clădirilor istorice din oraș, fiind printre puținele primării cu o viziune clară și coerentă de dezvoltare, consideră realizatorii studiului, disponibil aici.
Cum se simt aceste schimbări în oraş?
Înaintea lucrărilor de refațadizare a clădirilor și realizării Pieței Unirii, centrul Oradiei era o zonă de tranzit – mergeai la servici, la școală și din când în când te opreai la o cafea sau la un restaurant. Nu aveai prea multe motive pentru care să faci o plimbare prin centrul orașului, deşi, fără dubii, clădirile elegante, moştenirea art-nouveau se simţea la tot pasul.
Cu excepția Toamnei Orădene (când se sărbătoresc Zilele oraşului) și a câtorva concerte sporadice în Piața Independenței (unde acum se lucrează la o parcare subterană de proporții), nu existau nici evenimente care să aducă lumea împreună, să se bucure de spaţiul public şi să şi-l apropie prin timpul petrecut aici.
În ultimii ani, însă, pe măsură ce lucrările de reabilitare şi pietonalizare au avansat, centrul oraşului a găzduit Târguri de Paşte şi Crăciun fermecătoare, proiecţii sportive şi chiar un turneu de Streetball, 3 ediţii de Street Food Festival şi a fost punctul zero pentru Turul Ciclist al Bihorului, semi-maratoane şi crosuri. Iar în această toamnă, între 7 – 9 septembrie, a avut loc prima ediție TIFF Oradea, ce a adus şapte filme româneşti încă nelansate în cinema, alături de o parte din autorii și protagoniștii lor.
Centrul oraşului a început să apară tot mai des în fotografii, check-in-uri şi mai nou, story-uri şi live-uri. Oradea a devenit tot mai aranjată, mai instagrammable, cum s-ar zice, pe bună dreptate, ca urmare a eficienţei în administrarea fondurilor europene şi aplicării legilor monumentelor istorice şi faţadelor. Iar de promovarea oraşului s-au ocupat nu doar orădenii, ci şi asociaţia oficială de promovare turistică Visit Oradea, înfiinţată la sfârşitul anului 2014, sau franciza Ghid Local.
Dincolo de promovarea turistică, Oradea se vrea un oraş al calităţii ridicate a vieţii pentru locuitorii săi. Într-un interviu acordat publicaţiei „Caţavencii”, directorul executiv Visit Oradea, Mihai Jurca, definea Oradea în relaţie cu conceptul de smart city, însă nu la modul simplist, de oraş tehnologizat: „Un oraș care reușește să ofere un grad mare de acces la servicii de calitate, la un standard de viață foarte bun – ăsta e un oraș deștept în ziua de azi. Smart city asta înseamnă: un oraș care reușește să-și loializeze proprii locuitori, să-i facă mîndri, și să atragă oameni din alte părți, care vor să se mute acolo. Dacă noi, prin tot ceea ce coordonează o autoritate locală, reușim să creăm la nivel de oraș un mediu sănătos și un feeling extraordinar, pe termen lung, e ceea ce trebuie.”
Renovarea centrului istoric în Cluj-Napoca: proprietarii se opun
O parte din instrumentele prin care au fost reabilitate clădirile în Oradea sunt aplicate similar și în Cluj-Napoca. Printre obstacolele cu care se confruntă Primăria Cluj în acest moment se numără refuzul de cooperare al proprietarilor, care se simt nedreptăţiţi de supraimpozitarea de 500% aplicată celor care deţin clădiri cu fațada neîntreținută, care poate reprezenta un risc pentru trecători şi care nu au demarat lucrările în decurs de un an.
Argumentele sunt dificultăţile financiare, precum şi procesul birocratic laborios de obţinere a autorizaţiei de construire, a avizelor istorice şi altor acte necesare, care poate dura mai mult de un an. De asemenea, unii proprietari invocă faptul că anumite edificii au fost în proprietatea statului român şi administrate de Consiliul Local până la retrocedarea lor, timp în care nu s-a investit nimic în lucrări de reabilitare.
În esenţă, probleme aduse în discuţie de către proprietari ţin de lipsa de flexibilitate în aplicarea politicii de refaţadizare. Primăria Cluj-Napoca îşi susţine această abordare prin obligaţia de a asigura securitatea publică: „Dacă intervine un deces (din cauza unei clădiri degradate) şi nu am aplicat prevederile legale e vorba de răspundere juridică şi morală” (primarul Emil Boc).
Care pot fi soluțiile?
Și în Oradea, măsurile legale în privința reabilitării fațadelor din centrul istoric au fost contestate, fiind aplicate „cu mână forte”. Au existat însă câteva bune practici care au asigurat succesul inițiativelor:
- încurajarea constituirii în asociații de proprietari: în Oradea, s-a lucrat direct cu reprezentanții asociaților de proprietari, ceea ce a ușurat procesul de eliberare a autorizațiilor de construire. În lipsa acestor asociaţii, este nevoie de unanimitate sau de timp îndelungat în instanţă pentru a putea demara lucrările.
- finanțarea proiectului tehnic și a dirigenției de șantier de către Primărie: Pe lângă finanțarea a 20% din valoarea intervenției pentru refațadizarea clădirilor monument istoric, Primăria Oradea a asigurat și elaborarea proiectului tehnic în mod gratuit, iar dirigintele de șantier a fost plătit din bani publici, pentru a avea garanția că se fac lucrări de calitate și a evita pacturile ilicite cu constructorii.
- Alte beneficii au inclus facilitarea obținerii rapide a autorizației de construcție și scutirea de la plata impozitelor pe proprietate pentru 5 ani pentru cei care realizează lucrările din proprie iniţiativă şi pe propriile cheltuieli.
Arhitectul-șef al Clujului, Ligia Subțirică, a lansat și idea încheierii de contracte pe termen lung între proprietari și chiriași, prin care cei care închiriază spaţii comerciale în centrul istoric să suporte o parte din costurile lucrărilor de refațadizare.
De ce e importantă renovarea faţadelor din centru în Cluj-Napoca?
- Siguranța spațiului public e primul motiv pentru care subiectul reabilitării fațadelor clădirilor din centru (şi întregul oraș) nu permite tergiversare. Potrivit legii nr. 153/2011 proprietarii clădirilor care, prin nivelul de degradare a acestora pun în pericol sănătatea și siguranța populației, sau afectează calitatea mediului înconjurător sunt obligați să le reabiliteze.
- Cluj-Napoca este un oraş istoric, cu clădiri monument istoric, ce trebuie protejate. Ne amintim de #stopucidereamonumentelor, când clujenii și însuși ministerul Culturii s-au sesizat privind modul rudimentar în care Primăria a intervenit în 2016, înlăturând elementele decorative care stăteau să cadă de pe fațade, fără participarea unei echipe specializate în monumente istorice (arhitecți și istorici de artă).
- Ca oraș turistic, Clujul nu oferă în acest moment o experiență completă din punct de vedere arhitectural, compensând prin oferta de petrecere a timpului liber și atmosfera boemă și dinamică din centrul orașului.
Potenţialul pe care îl are Cluj-Napoca e evident, oferind o motivaţie majoră pentru găsirea de soluţii cât mai inovative, şi nu pur coercitive pentru a depăşi blocajele în procesul de reabilitare a centrului istoric şi a câştiga sprijinul proprietarilor şi chiriaşilor clădirilor vizate. Succesul pe care l-a avut Oradea în realizarea proiectului de refaţadizare a clădirilor centrale şi viziunea cu care îşi continuă dezvoltarea sunt încurajatoare. Ne rămâne să valorificăm experienţa existentă şi să cooperăm inteligent pentru a redescoperi Clujul şi a-i armoniza dezvoltarea.
Citește și …
https://cluj.info/idei-pentru-cluj/schimbarea-la-fata-a-clujului-200-de-cladiri-ne-despart-de-un-centru-mai-european/
https://cluj.info/idei-pentru-cluj/cum-se-poate-schimba-fata-clujului-prin-cateva-interventii-simple/
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
