Clujul a cunoscut o transformare remarcabilă în ultimii ani. Economia duduie, societatea civilă e implicată, și încet, încet orașul a început să își schimbe și fața. Sub egida “Cluj Orașul Comoară”, au fost finalizate o serie de proiecte importante. Străzi precum Avram Iancu, Moților, Eroilor, sau Horea au fost modernizate; piețe precum Matei Corvin, Muzeului sau Gării au fost sau sunt în curs de a fi redate pietonilor; un număr mare de străzi din centrul vechi au fost pietonalizate. Sunt schimbări care au avut un impact imediat, aducând mai multe activitate, afaceri și oameni în centru. Nu cred că mai există vreun clujean care să nu aprecieze ceea ce s-a făcut până acum.
Putem însă mai mult și merită să ne gândim deja la următorii pași. Până în 2023, Clujul va avea acces la fonduri europene substanțiale pentru investiții în transport sustenabil, regenerare urbană, termoizolare blocuri, reabilitarea patrimoniului cultural și reabilitarea infrastructurii educaționale și de sănătate. Dar nu trebuie să așteptăm până în 2023 pentru a face aceste investiții și nu trebuie să ne bazăm numai pe fonduri europene pentru a le face. Clujul are o economie și un buget în creștere și își permite să finanțeze multe din aceste investiții din propriile fonduri.
De asemenea, multe din investițiile necesare pentru modernizarea Clujului nu costă foarte mult. De exemplu, transformarea unei străzi cu lungimea de 200 m și lățimea de 6 m (o dimensiune medie pentru multe din străzile din centrul vechi) într-o stradă pietonală pavată cu piatră cubică ar costa numai în jur de €60,000-€80,000 – o sumă pe care urbea noastră și-o permite.
Din fericire, există deja planuri pentru continuarea investiților în spații pietonale și spații partajate. Cei de la Planwerk au făcut o propunere în acest sens (vedeți imaginea de mai jos) și există o intenție declarată a Primăriei de a continua acest gen de investiții. Lucrul la extinderea Pieței Unirii va continua probabil vara aceasta cu pietonalizarea laturii de vest (cea cu Clubul Diesel). Alte străzi propuse pentru pietonalizare sau crea de spații partajate includ: Bolyai Ianos, David Ferencz, Constantin Daicoviciu, Paul Chinezul. De asemenea, străzi mari, precum Strada Regele Ferdinand (cea cu Centralul) vor fi modernizate.
Străzi propuse pentru pietonalizare sau semi-pietonalizare
(creare de spații partajate)
Nu trebuie însă ca intervențiile în centrul vechi să se limiteze la aceste investiții. Tot centrul vechi al Clujului ar trebui să fie transformat în spațiu pietonal sau spațiu partajat (spații unde coexistă mașinile și oamenii). Această afirmație pare o erezie la prima citire. Nu puțini vor fi cei care vor spune că o asemenea strategie va sufoca Clujul și nu va permite afacerilor din centru să se dezvolte. La fel s-a spus și când s-au făcut primele pietonalizări și impactul acelor investiții îl știm deja.
Ceea ce pare la prima vedere o propunere ambițioasă, nu este de fapt – nici ca amploare, nici ca cost. Există exemple din orașe mai mari și mai faimoase decât Clujul, unde suprafețe substanțiale din oraș au fost transformate în spații pietonale sau spații partajate. Dacă ați ajuns de exemplu la Roma sau la Praga, ați bătut probabli orașul la pas ore bune fără să trebuiască să așteptați la stop după vreo mașină. Centrul vechi al Romei și cel al Pragăi au fost în mare parte transformate în spații prietenoase cu pietonii. Cu excepția unor artere principale, oamenii pot să se lăfăie în voie. Și, bineînțeles, business-urile din aceste centre vechi duduie.
Imaginea de mai jos oferă o comparație între centrul vechi al Clujului și cel al Romei și Pragăi. În mod evident, dacă zone de multe ori mai mari decât centrul vechi al Clujului funcționează bine fără prea multe mașini, n-am avea de ce să presupunem că nu se poate același lucru și la Cluj.
Avantajul spațiilor pietonale este că invită oamenii la plimbat, iar străzi cu un trafic mai mare de oameni sunt și străzi cu un flux mai mare de clienți pentru diversele business-uri de pe aceste străzi. Avantajul spaților partajate este că oferă un spațiu mai generos pentru pietoni, permițând în același timp accesul mașinilor la o viteză redusă. Imaginile de mai jos arată că în Roma și Praga, oamenii și mașinile au învățat să coexiste fără să se certe prea mult.
Spațiu partajat în Roma
Spațiu partajat în Praga
Ca atare, merită luată în considerare crearea de spații partajate pe mai multe străzi din oraș. Harta de mai jos include o propunere cu extinderea rețelei de spații partajate (semipietonalizate) în Centrul Clujului. Această propunere nu include străzile modernizate deja (de ex. Ion Brătianu), străzile care vor fi modernizate dar cu spațiu separat pentru pietoni și mașini (de ex. Napoca), sau străzi unde sunt propuse intervenții mai complexe, precum parcări subterane și reconfigurare spațiu (de ex. Mihail Kogălniceanu).
Propunere pentru creare de spații partajate adiționale
Spațiile partajate au multe avantaje și puține dezavantaje. Printre avantaje putem menționa:
- Centrul vechi va deveni mai atractiv pentru pietoni, turiști și afaceri;
- Străzile vor fi mai ușor de întreținut, nefiind necesară plombarea asfaltului după fiecare iarnă mai grea;
- Centrul va avea un aspect mai plăcut, dispărând practic străzile plombate și peticite;
- Siguranța traficului va crește datorită scăderii vitezei de rulare a mașinilor;
- Centrul vechi va deveni mai atractiv pentru investiții imobiliare și hoteliere;
- Investițiile în spații partajate necesită costuri relativ mici.
Asupra acestui ultim avantaj merită să stăruim puțin. Pentru a vedea efortul financiar pe care Primăria ar trebui să îl întreprindă pentru a crea aceste spații partajate adiționale, am estimat suprafața străzilor asupra cărora vor trebui făcute intervenții. Am obținut o suprafață de aproximativ 18,000 m2. Costul pietrei cubice necesar pentru a acoperi această suprafață se ridică la aproximativ 750,000 Euro (aproximativ 40 Euro pe m2). La aceasta se poate adăuga costul altor materiale (nisip, ciment, bolarzi, etc.), costul forței de muncă și al echipajelor folosite, precum și profitul firmei ce ar putea să preia o asemenea lucrare. Costul total, presupunând salarii decente pentru muncitori și un profit rezonabil pentru firma de construcție, se ridică la aproximativ 2 milioane Euro – o sumă infimă dacă ne gândim că, Clujul a avut un excedent bugetar de aproximativ 30 milioane Euro în 2014.
Numai 2 milioane Euro sunt necesari pentru a transforma într-un mod profund centrul Clujului.
Astfel de investiții, bineînțeles, nu trebuie să se limiteze la centrul Clujului. Cei de la Planwerk, au propus investiții similare pentru zona Între Ape, aflată între vechea și noua Sală Polivalentă (vedeți imaginea de mai jos). Și, bineînțeles, pot fi identificate și alte zone în Cluj unde astfel de investiții ar avea rost.
Zona rezidențială Între Ape
Imaginile de mai jos indică cum ar putea să arate Zona Între Ape după crearea de spații partajate acolo.
Clujul este deja dat ca exemplu peste tot pentru mediul său privat dinamic, pentru că are o societate civilă implicată, pentru că are cele mai bune festivaluri din țară, pentru că produce artă și cultură cu trecere în afară. De ce nu ar putea să își facă faimă și pentru inovare în domeniul dezvoltării urbane. Banii sunt, ideile sunt, trebuie numai puțină voință și implicare.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
[…] articol anterior, discutam câteva idei de proiecte de infrastructură urbană ce ar putea schimba fața Clujului, […]
Pe unde va fi deviat traficul pentru masini, nu exista nici o varianta ocolitoare, cum se va circula daca pe aceste strazi va fi limitat traficul, locurile de parcare. Poate ar fi ma urgenta o solutie pt. deblocarea traficului.
As propune sa fie (Semi)pietonala str. Iuliu Maniu (6 Martie), e dezastru cu traficul si parcarea iar riverani sunt disperati.
Fara gluma dar Cluj deja se poate considera oras de peste 500.000 locuitori daca adunam Floresti, Apahida, Borhanci etc. unde tot “Clujeni” locuiesc. La un oras de asemenea dimensiune in orice tara din Europa deja se pune serios in discutie construirea unui metrou. Probabil la noi opozitia bucurestiului o sa fie initial de violenta si vehementa peste masura dar daca se face din bani europeni nici nu o sa bagam in seama ifosele de capitala cu metrou ale bucurestiului 🙂
Si un metrou pe cand? Ca sa permita acelor fluxuri sa circule si fara transport in comun la suprafata. Va scapa ca aceste lucruri au loc si pentru ca se ofera alternative. Nu numai “pedepse” si decizii heirupiste