Jurnal de wwoofer: O zi la Ferma Vidra

406
Priveliște de la Ferma Vidra

wwoofer înseamnă voluntar la țară, într-o fermă parte a WWOOF, o rețea internațională de gospodării ecologice ce acceptă voluntari. wwooferi muncesc la fermele care îi găzduiesc iar în schimbul acestui ajutor, fermierii le asigura mâncare, cazare și experiența unică de a trăi și de a explora viața la țară. În România, peste 30 de ferme, majoritatea din Transilvania, și-au deschis porțile către voluntari, o oportunitate excelentă, mai ales pentru orășeni, de a dobândi o perspectivă asupra vieții “de la firul ierbii”, de a regăsi un stil de viață pierdut, de a face o reîntoarcere la origini.

Mi-am propus să vizitez o parte a acestor ferme, iar prima gospodărie la care am ajuns, la sfârșit de August, a fost Ferma Vidra, la poalele vestice ale Apusenilor.

Gazda acestei ferme este Iulia Lung, orășeancă mutată la țară în 2013, cu dorința de a începe o viața complet nouă. La Vidra, Iulia face cosmetice naturale (săpunuri, praf de spălat dinți), practică permacultura în straturile de legume, face gemuri și compoturi din fructele din livadă.

“Aveam un job care îmi permitea să călătoresc oriunde în lume. Aveam tot ceea ce majoritatea oamenilor își doresc, dar simțeam ca viața mea e lipsită de sens. Nu aveam nici un motiv să ma trezesc a doua zi. Așa că am decis sa încep o viața nouă, în armonie cu natura, într-un loc în care să mă simt liberă și fericită”
“Aveam un job care îmi permitea să călătoresc oriunde în lume. Aveam tot ceea ce majoritatea oamenilor își doresc, dar simțeam ca viața mea e lipsită de sens. Nu aveam nici un motiv să ma trezesc a doua zi. Așa că am decis sa încep o viața nouă, în armonie cu natura, într-un loc în care să mă simt liberă și fericită”

O zi tipică la Vidra începe pe la ora 8. Împreună la masa din curte, bem o cafeluță sau un ceai, luăm micul dejun țărănesc, și povestim ce program de lucru avem în ziua respectivă ….

Mic dejun la țară

Specialitatea casei la mic dejun, mămăliguță fiarta în iaurt, cu brânza de vaci, proaspătă, de la vecinu’ Pavel (zis și Uțu), asezonată cu o salată de ceapă (din grădina fermei) …

Mic dejun la țară

La alegere, un păhărel de “medicinal” natural, după cum se vede în fundal …

Mic dejun la țară

După-masă, se trece la relaxare … activă. De exemplu, vara, la făcutul fânului …

La făcut de fân

Un “guru” experimentat în această activitate ajută și coordonează: aici mai jos, în prim-planul imaginii, tanti Valerica (zisă și Babi) …

La făcut de fân

Punctul culminant al acestei practici este desigur, claia …

La făcut de fân

În jur de ora 13 se ia pauza de prânz, unde se degustă specialități locale cum ar fi tocănița de castraveți a la Uțu …

Tocănița de castraveți

… sau tocănița “Vidra” din legume de sezon din gradina, marca gazdei noastre, Iulia.

Tocănița "Vidra" din legume de sezon

Nicio o tocană nu e completă însă fără pâinea casei, făcută cu mare pricepere de Iulia, din faina integrală de grâu, mălai, tărâțe, turmeric, diverse plante aromate și dospită-încet cu maia ….

Pâine de casă cu maia
Pâine de casă cu maia

După masă, program de odihnă de o oră, după care se se trece înapoi la treabă până către seară, de exemplu la cules de mere din livadă …

La cules de mere

Iar la sfârșitul zilei de lucru, nimic nu prinde mai bine decât un duș cu apă de ploaie încălzită de soare, cu vedere către munți și livada de mere …

Duș solar

Cam așa arată o zi la Ferma Vidra. Iulia este foarte bucuroasă de noi voluntari, are mare nevoie de ajutor, așa că dacă vrei să ajuți și în același timp să cunoști un loc minunat și să înveți despre viața la țară, nu mai sta pe gânduri, înscrie-te ca voluntar “wwoof” și intră în contact cu Iulia: www.wwoof.ro/ro

Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.

Servicii Cluj

Catalogul producătorilor clujeni.

Articolul precedentBAROCK: Zilele Castelului Bánffy din Bonţida, 30-31 august 2014
Articolul următorSara şi semințele speranţei. Povestea semințelor de roșii transilvănene ce au dat rod în Senegal.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.