Am fost recent la Iași și am rămas profund impresionați de ce am văzut acolo. Veștile despre Iași nu prea trec Carpații până la noi, dar ar merita ca legăturile cu capitala Moldovei să fie întărite. Mai mult, avem, că vă place să auziți asta sau nu, ce să învățăm de la ei. De exemplu, administrația de acolo a absorbit cu 50 mil. Euro mai mult decât Clujul în perioada 2007-2015 – sunt campioni pe absorbție la nivel național. Mai nou, societatea civilă de acolo a devenit tot mai incisivă, mai dinamică și mai creativă. De exemplu, grupul Civica (unul din multele ce au apărut în Iași în ultimii ani), a creat platforma Ne Reprezintă unde au listat toți consilierii locali, cu date de contact și cu priorități setate pentru mandatul lor. E o inițiativă genială pentru că permite cetățenilor un dialog direct cu acești consilieri. Eu habar n-am cine ne reprezintă la Cluj și n-am idee de priorități au consilierii noștri. Dacă am avea și noi așa o platformă, în loc să tot scriem articole pe care ulterior le trimitem în neant, am putea avea un dialog direct cu cei ce ne reprezintă.
Credem că a venit timpul să clădim poduri solide între Cluj și Iași. Mai mult, dacă reușim să trecem peste aroganța insuflată de performanța Clujului din ultimii ani, s-ar putea să ne dăm seama că Iașul va fi în viitor un competitor mai solid decât Timișoara în următorii ani (cu Bucureștiul, cu toată mândria locală, nu prea avem cum să ne comparăm). Listăm mai jos câteva argumente în acest sens:
- Diversitate economică și sectoare cu valoare adăugată mare. Iașul, chiar dacă are un output economic mai mic decât al Clujului, are o diversitate economică asemănătoare. Este de fapt, al treilea oraș în ceea ce privește diversitatea economică, după București și Cluj (și la ceva distanță de Timișoara), iar diversitatea asigură reziliența economiei locale pe termen lung. Mai mult, economia Iașului este dominată de sectoare cu valoare adăugată mare (IT, farmaceutice, consultanță, cercetare-dezvoltare).
- Centru universitar puternic. Orașele cu universități puternice au cele mai bune perspective de dezvoltare pe viitor, și asta pentru un motiv simplu: în contextul declinului demografic și îmbătrânirii populației, universitățile asigură orașelor ce le găzduiesc, un flux constant de oameni tineri și bine pregătiți (iar asta este aur pentru o economie locală). Ca număr de studenți și performanță academică, Iașul rivalizează Clujul deja.
- Bazin demografic mult mai generos. Un oraș este asemenea unui organism viu, iar entropia oricărui organism viu este să crească – când nu mai ai creștere te păzește stagnarea și, inevitabil, declinul. Realitatea în mai toată țara, este că nu prea mai sunt mulți tineri ce pot fi atrași către centrele urbane regionale. Cel mai mare bazin demografic de tineri trăiește în Moldova acuma. Acest bazin demografic poate susține creșterea economică a centrelor urbane din Moldova, cu Iașul în frunte, în timp ce restul orașelor din țară vor trebui să scoată forță de muncă din piatră seacă.
Mai nou, grație celor de la Blue Air, se poate ajunge la Iași în cam 40 minute cu avionul – nu mai trebuie să vă mâncați sănătatea pe trenul Foamea sau pe drumurile noastre pulbere. Merită să faceți o vizită și să vă faceți și voi o părere. Merită să încercăm să clădim cât mai multe poduri între Cluj și Iași – de câștigat vom avea și unii și alții.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
Multumim frumos, Cluj!
Reciprocam sentimentele si aprecierea.
S’ar putea inca sa mai fiti cu cativa ani inaintea noastra.
Aveti un patrimoniu de cladiri mai spectaculos ca al nostru dar nu stiu de ce al vostru nu arata asa proaspat renovat si pus in valoare ca al nostru.
Am argumente atat obiective cat si subiective (personale) pentru a sustine ultima afirmatie din consemnarea de mai sus.
Pe voi va fura de la 1918 incoace, pe noi chiar de la 1859. Aproape 20 ani mai tarziu, pe la Iasi vorbim ca Sabin Gherman la Cluj in 1998…
Cred ca este inceputul unei strigari in ceea ce priveste colaborarea mai stransa dintre Moldova si Ardeal….
Romania are o dezvoltare economica neuniforma dar nu asta este marea problema. Problema principala o reprezinta dezechilibrul total al investitiilor, in contextul in care mai bine de 50% dintre acestea se focalizeaza in zona capitalei (Bucuresti-Ilfov).
Daca facem o analiza in mare, la nivel national sunt cam 6 mare orase care puterea sa magnetizeze regiunile din care fac parte sub orice aspect de tipul social, economic, cultural, turistic etc. Acestea sunt: Bucuresti, Brasov, Constanta, Timisoara, Cluj si Iasi.
Numai ca primele 3 au cate un statut special:
1. Bucurestiul este capitala tarii si nu mai conteaza unde se afla, cum arata etc. – investitiile se duc acolo, politica tarii e face acolo…
2. Brasovul are…Muntele…si se dezvolta ca atare..
3. Constanta are…Marea si portul..si se dezvolta in baza acestui statut.
Celelalte 3 orase, in schimb, nu au vreun statut economic si geostrategic anume, ele fiind nevoite sa se dezvolte de la sine-putere.
Astfel se contureaza dezvoltarea tarii pe 2 emisfere:
– Emisfera Nordica, pe culoarul de dezvoltare V-E al Polilor de Crestere: Banat (Timisoara) – Ardeal (Cluj-Napoca) – Moldova (Iasi).
– Emisfera Sudica, pe culoarul de dezvoltare, de data aceasta E-V, de la Constanta – Ploiesti (exceptand Bucurestiul) catre Craiova, ultimile doua orase desemnate de asemenea poli de crestere la nivel national, dar care nu au impactul in dezvoltarea socio-economica a zonelor lor cum o au ceilalti poli de crestere.
In acest context, pe asa-zisa Emisfera Nordica a dezvoltarii tarii, se anticipeaza si e de bun augur o mai stransa colaborare de o parte si de alta a Carpatilor Orientali, pe culoarul de dezvoltare V-E.
Fiecare dintre cei 3 poli regionali, Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi, are aportul sau la dezvoltarea tarii, are istoria, traditia si mandria sa. Nu se pune problema unei rivalitati artificial creata in unele medii, nu se pune problema a unor gandiri obtuze in privinta colaborarii dintre ele, ci mai degraba al unei deschideri/dialog si al unui parteneriat strategic pe principii economice solide care sa reechilibreze balanta dezvoltarii economice a tarii.
Nu este exclusa ideea ca puterea economica a culoarului nordic de dezvoltare sa faca presiune pe factorul politic decident in demararea infrastructurii pentru ruta auto rapida pe aceeasi directie.
Am fost acum vreo 3 saptamani la Cluj-Napoca si am fost placut impresionat de deschiderea celor de acolo fata de ceea ce reprezinta Iasul in context national. De asemenea, am studiat cateva aspecte teoretice si practice in privinta crearii si dezvoltarii unor parcuri stiintifice si tehnologice care sa deserveasca regiunea de N-V si care ar putea constitui o rampa de lansare pentru crearea unor sabloane asemanatoare la Iasi, in capitala Moldovei.
In concluzie, avem ce invata unii de la altii si prin cooperarea noastra sa cream un factor de putere cu greutate in negocierile cu Capitala…