Se discută tot mai mult în România despre dezvoltare urbană, urbanism și importanța orașelor pentru dezvoltarea economiei naționale. Discursul despre orașe ajunge însă inevitabil la o discuție despre soluții pentru orașele dinamice și competitive (motoarele economice ale României) și soluții pentru orașele mici, cu declin demografic și cu bază economică slab dezvoltată. Că Bucureștiul, Clujul, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov, Oradea, sau Sibiu o duc din ce în ce mai bine, e un lucru deja știut. Mai puțin știute sunt însă dificultățile întâmpinate de orașele mici și mai puțin dinamice.
Faptul că un oraș este mic, nu înseamnă însă că este damnat la sub-dezvoltare. Exemple de bună practică (de ex. Alba Iulia, Slatina, Carei), există deja. Am dori să discutăm aici însă despre un alt exemplu – unul care este în devenire, care nu a demonstrat încă, dar care promite să devină un exemplu pentru alții. Este vorba de Reșița.
Reșița este un oraș puțin cunoscut, inclusiv pentru cei din vestul României, chiar dacă este o reședință de județ. Este însă un oraș cu tradiție industrială veche (componentele Turnului Eifel au fost produse aici) și cu o performanță economică bună în timpului comunismului. Tranziția la economia de piață nu a fost însă blândă cu acest oraș și acum Reșița, în ciuda poziționării geografice favorabile, este unul din orașele din România cu cele mai slabe performanțe economice.
Lucrurile par să se schimbe însă. Un grup mic de oameni, atât din administrația publică cât și din societatea civilă și mediul privat, au pus pe roate o strategie pentru transformarea orașului. Strategia pare să fi dat deja roade, cu primele investiții private începând să prindă rădăcini în oraș. Cât de eficientă va fi această strategie, vom vedea în anii următori, dar speranțele sunt mari. Ce merită însă menționat aici sunt elementele de bază ale strategiei reșițene, deoarece ele sunt relevante pentru toate orașele mici din România:
- ATRAGERE INVESTITORI. Indiferent de cât de mult beton și bitum se toarnă într-un oraș, nu va exista dezvoltare și dinamism fără un sector privat puternic. Cei din Reșița au înțeles acest lucru foarte bine și și-au setat ca prioritate 0 atragerea de investitori în oraș, cu câteva prime succese notabile. Pentru toate orașele, mici și mari, atragerea de investitori ar trebuie să fie focusul principal al eforturilor locale. Fără un sector privat dinamic, un oraș intră inevitabil în moarte clinică. O atenție aparte trebuie acordată investitorilor străini pentru că aceștia au acces ușor la piețe mari din străinătate, iar accesul la aceste piețe se clădește greu și în timp.
- PARTENERIATE. Orașele mici duc lipsă de aproape orice și de cele mai multe ori își pierd o bună parte din oamenii bine pregătiți (cea mai valoroasă resursă a lor) către străinătate sau orașe mai mari. Acest exod nu trebuie să fie însă o cruce pe mormânt. Faptul că acești oameni s-au mutat altundeva, nu înseamnă că s-au dus pentru totdeauna. Cei din Reșița au început un proces mișto de networking și conectare cu experți din Timișoara (ce este la o oră juma’ distanță) și din străinătate. Au reușit astfel să își aducă aproape experți pe diferite domenii, ce îi ajută acum să găsească soluții de dezvoltare pentru oraș. Același lucru ar trebui făcut de orașele mici de lângă Cluj, Iași, Brașov, Constanța, ș.a.m.d.
- EXPERTIZĂ. Românul e expert pe absolut orice domeniu și majoritatea administraților publice nu dau două cepe degerate pe asistență tehnică. Toți se plâng că nu merg lucrurile cum trebuie dar nimeni nu e dispus să aloce resurse pentru a găsi soluții la aceste probleme. Fără a cheltui bani, nu ai însă cum să faci bani. Dacă o administrație publică nu știe să se înconjoare cu cei mai buni oameni posibil și dacă nu este dispusă să pună bani la bătaie pentru acești experți, o să rămână cu smiorcăieli și păreri de rău. Cei din Reșița au început să formeze un grup de experți foarte buni în jurul lor și știu să ofere acestor experți un lucru care este mai prețios ca banii – atenție … știu să asculte la ce spun experții și să acționeze în consecință.
Orașele mici din România au avut o tranziție grea și dureroasă. Viitorul lor nu trebuie să fie la fel însă. O administrație bună și o implicare activă a societății civile și a mediului privat pot încuraja crearea unei comunități solide și reziliente.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
