Primăria Cluj a anunțat recent că 210 clădiri au fost refaţadizate în oraș în 2017, de 7 ori mai multe decât în ultimii 5 ani, ca urmare a politicii de supraimpozitare cu 500% pentru cei care nu-şi reabilitează clădirile din centrul oraşului. Cu toate astea, din cauză că unii proprietari de imobile continuă să refuze să-și pună la punct fațadele degradate, Primăria Cluj își propune să preia sarcina refațadizării de la aceștia, urmând ca orașul să-și recupereze banii prin impozitarea suplimentară a proprietarilor respectivi.
“O să venim și cu o propunere în dezbatere publică pentru cei care refuză să-și facă partea de refaţadizare, să facă Primăria în locul lor această refaţadizare, urmând ca Primăria să-și recupereze banii printr-o taxă suplimentară care va fi pusă la partea de impozite. Trebuie să înțeleagă toată lumea că locuind în zona centrală ai niște drepturi, dar ai și niște obligații. Cred că siguranța noastră e mai presus de orice.” a declarat viceprimarul Dan Tarcea.
Soluția implicării directe a unei primării în refațadizare nu e nouă, ea a fost practicată cu succes și de către Primăria Oradea, al cărui centru istoric a fost complet reabilitat şi transformat în zonă pietonală, devenind un exemplu pentru restul României. Dealtfel, în cadrul conferinței de bune practici în administrația locală organizată acum câteva luni la Cluj de Centrul Cultural Clujean (CCC), primarul Oradei, Ilie Bolojan, a oferit edilului Emil Boc chiar această soluție pentru refaţadizările problematice.
Conferința de bune practici organizată de CCC a adus la un loc trei primari, din Cluj, Oradea și Sibiu, și i-a îndemnat să treacă peste orgolii proprii și să încerce să învețe unii de la alții. Pasența le-a ieșit de minune – cel puțin în două cazuri. Primarul Oradei a declarat imediat după conferință că va aplica bugetarea participativă în Oradea începând cu 2018. Iar acum, primarul Clujului pare că vrea să preia câteva din soluțiile aplicate deja de ani buni la Oradea pentru reabilitarea centrului istoric.
Despre administrația Oradea se știa deja că are un grad de performanță mult peste media românească. Administrația clujeană a dat însă o probă de maturitate în aceste zile și a arătat că este dispusă să învețe de la alții. Sperăm ca exemplul Clujului în această speță să fie emulat și de alte administrații locale și speră ca conferințele pe schimb de bune practici, pe modelul CCC, să devină normă în România. Avem ce învăța unii de la alții și ar trebui să ne punem pe treabă cât mai repede – 27 ani de așteptări și văicăreli au fost de ajuns.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
