Adrian Dohotaru, un cunoscut activist civic din Cluj-Napoca, a evidențiat recent, într-o postare pe Facebook, modul în care Reșița administrează lacul Secu, ce ar putea fi un exemplu de urmat pentru alte orașe din România, inclusiv Cluj-Napoca. Reșița dispune de un lac cu o suprafață de 734 de hectare și o lungime de 6 kilometri, mai mare decât lacul Tarnița, dar mai mic decât Beliș-Fântânele.
Accesibilitate și costuri reduse pentru vizitatori
„Pontoanele sunt amenajate de Primărie, intrarea e 10 lei, de patru ori mai ieftin decât o plajă privată la Tarnița, înotul e permis pe cont propriu, berea și mâncarea ieftine comparativ cu Clujul. Are și alte lacuri, unde vor face amenajări similare,” afirmă Dohotaru, subliniind accesibilitatea lacului Secu.
Transportul public: un exemplu de urmat
Un alt punct forte al Reșiței este existența unui transport public eficient către lacuri, aspect care lipsește în Cluj-Napoca. „Spre deosebire de Cluj, există transport public la lacuri, așa cum noi nu avem la lacurile Florești, Gilău, Someșul Cald, Tarnița ori Beliș-Fântânele. Cum lacul Secu e la doar 15 km de Reșița, sunt și destui bicicliști care vin la o baie,” a adăugat Dohotaru.
Propuneri pentru Cluj: plaje publice și pontoane
Activistul propune ca administrația clujeană să urmeze exemplul Reșiței și să investească în transport public metropolitan către obiectivele turistice și în amenajarea unor zone de acces public. „Ce ar trebui să facă Clujul: să nu se uite la exemple din afară, ci la orașe, ca Reșița, de mărimea Floreștiului, și să introducă transport public metropolitan la obiective turistice, să facă zone de acces cu acces general și gratuit sau la preț simbolic.”
Printre propunerile concrete, Dohotaru sugerează concesionarea unei plaje publice la Tarnița și construirea unui ponton de 1 kilometru pentru a deservi un număr mare de persoane, dar și amenajarea unor zone de înot și plaje publice la lacurile Florești, Gilău și Someșul Cald. „Primăria Florești merită să negocieze pentru a administra o parte din lac Florești, unde ar merge un cadru din materiale ecologice pentru un bazin de înot. Primăria Gilău merită să amenajeze plaje și pontoane publice, plus zone de acces la lacurile Gilău și Someșul Cald.”
Inițiativa coridorului metropolitan al Someșului
Dohotaru speră că inițiativele propuse vor fi incluse în discuțiile privind coridorul metropolitan al Someșului, proiect care urmează să fie dezbătut de Consiliul Județean și Consiliul Apei. „Sper ca proiectul de coridor metropolitan la Someșul nostru poate să aducă aceste lucruri în discuție printr-un Consiliu al Apei, acceptat de Consiliul Județean (deși fără nicio întâlnire deocamdată), Consiliu al Apei despre care discut și în cartea cu Soluții Bazate pe Natură la Someș în curs de apariție la Presa Universitară Clujeană.”
În final, Dohotaru subliniază experiența plăcută avută la lacul Secu, apreciind lipsa cabanelor private și a gardurilor care ar putea bloca accesul publicului. „Noi ne-am simțit excelent la lac, am înotat în apă răcoroasă de munte, deși nu prea rece, ne-am relaxat plutind pe spate văzând cerul, norii și pădurea, ne-am bucurat că nu sunt cabane la marginea lacului care dă apă potabilă Reșiței, cabane care să deverseze fecale în lac. În fine, ne-am bucurat să vedem un model de urmat în primăria Reșița prin amenajările minim invazive realizate, care lasă loc și altor vizitatori să vină pe alte plaje, fără nicio taxă, fără niciun gard, fără proprietăți private, care să blocheze accesul, așa cum se întâmplă în destule locuri la lacurile din amonte de Someș.”
Reșița are în administrare un lac Secu, așa cum nu are Clujul. Are 734 de hectare, 6 km lungime, e mai mare decât…
Publicată de Adrian Dohotaru pe Miercuri, 24 iulie 2024
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
