Ca urmare a adoptării noii Legi a Educaţiei Naţionale, universitățile organizează alegeri interne. Una dintre cele mai importante universităţi din ţară este Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, condusă până în prezent de rectorul Andrei Marga, care a ajuns însă la vârsta pensionării. Alegerile pentru rectorat urmează să se desfăşoare în data de 1 Martie 2012, înscriindu-se cinci candidaţi: Daniel-Ovidiu David, Ioan-Aurel Pop, Cristina Ciumaş, Decebal-Radu Ciurchea, Enikö Vincze.
Conform unor informaţii recente, academicianul Ioan-Aurel Pop ar fi susţinut de către grupurile apropiate PDL, împreună cu o parte din grupul PSD de la Cluj. Ioan-Aurel Pop este controversat şi pentru că a făcut parte din aşa-zisul Grup Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului de la Roşia Montană, grup care reprezintă interesele companiei Roşia Montană Gold Corporation şi care a fost şi este finanţat de către aceasta din urmă. De cealaltă parte, Cristina Ciumaş este considerată reprezentanta „taberei” lui Andrei Marga şi este susţinută de apropiaţii acestuia.
Analizând la rece lista candidatilor şi CV-urile acestora, se poate observa că un candidat cu o experienţă clară de nivel internaţional este profesorul de psihologie Daniel David. Acesta este cel mai vizibil psiholog român în literatura ştiinţifică internaţională din domeniu şi este în prezent profesor „Aaron T. Beck” la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, directorul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai şi profesor asociat la Mount Sinai School of Medicine, New-York, SUA. În plus, domnul David are şi avantajul de a fi independent de cele două mari grupuri de interese, mai mult sau mai puţin politizate din UBB. Deoarece activez în domeniul cercetării şi interacţionez intens cu comunitatea universitară, am avut curiozitatea să aflu cum vede profesorul Daniel David viitorul uneia dintre cele mai mari universităţi din România. Acesta a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu, pe care îl reproduc în cele ce urmează (interviul a fost publicat şi pe portalul ziare.com).
Domnule profesor David, de ce v-aţi hotărât să candidaţi la funcţia de rector al UBB?
Daniel David: Voi încerca să fiu sintetic la fiecare întrebare adresată, fiind conştient de constrângerile de spaţiu. Problemele ridicate în întrebări sunt abordate detaliat în programul meu de candidatură, astfel că, dacă se doresc detalii în legătură cu răspunsurile oferite aici (multe bazate pe programul propus), acestea pot fi găsite în program.
Revenind la prima întrebare. Sunt trei motive principale care m-au împins spre această candidatură. Primul motiv este ataşamentul pentru UBB, care simt că are nevoie doar de o mică infuzie de modernitate pentru a face un pas mare spre internaţionalizare. Al doilea motiv este frustrarea raţională; am fost implicat cu funcţie reprezentativă în politicile din cercetarea din UBB în ultimii 4 ani, dar, neavând o funcţie de conducere, nu am reuşit să le şi implementez aşa cum aş fi dorit. Al treilea motiv este teama că vor veni la conducerea acestei mari instituţii de cultură şi ştiinţă a ţării grupuri care vor perpetua sau vor aduce mijloace autoritare (şi adesea colorate politic) de conducere a UBB, nereuşind astfel să implementăm o atmosferă academică în universitate. În fine, în acest context trebuie să spun că ideea candidaturii nu-mi aparţine, ci aparţine unui grup de colegi din UBB, foarte buni profesori şi cercetători, îngrijoraţi sincer de viitorul acesteia. Dintre ei, în urma discuţiilor avute, mi-a fost mie sortit să-mi asum această candidatură, prin prisma experienţelor manageriale şi de politică a ştiinţei în care am fost implicat în ultimii ani (ex. în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la CNCSIS/CNCS, la European Science Foundation etc.). Aşadar, dacă voi câştiga competiţia, sunt pregătit să servesc UBB cu onoare, fără a face din acest demers un scop în sine sau unul de ambiţie.
Care consideraţi că sunt problemele actuale ale universităţii, în linii mari?
Daniel David: Este greu de sintetizat, probleme fiind multe. Reliefez însă câteva de sistem. În primul rând, eu cred sincer că universităţile din România nu au înţeles încă ce înseamnă universitate modernă. Universitatea nu înseamnă o instituţie definită în primul rând prin programe de licenţă, ci prin programe de master şi doctorat/postdoctorat. Până nu se înţelege acest lucru şi nu se reorganizează ca atare, UBB (dar şi universităţile din ţară) nu are şansa de a fi competitivă internaţional. Apoi, este nevoie de o reformă a guvernanţei, care trebuie să fie una de tip ”evidence-based”, astfel încât deciziile să fie informate de studii de oportunitate, de impact etc. şi să nu depindă de toanele idiosincratice ale unui singur decident. În fine, este nevoie de o întărire a resursei umane, astfel încât membrii comunităţii UBB să gândească internaţional, să abordeze, pe lângă problemele locale şi naţionale, şi probleme globale, internaţionale.
Ce credeţi că trebuie făcut pentru a corecta aceste probleme? Puteţi să enumeraţi câteva linii directoare ale programului dumneavoastră?
Daniel David: Pentru a corecta problemele reliefate mai sus, trebuie înţeles faptul că o resursă umană de calitate, o guvernanţă de tip ”evidence-based” şi resurse financiare adecvate sunt condiţiile pentru o universitate de tip ”world-class”. Ele trebuie, aşadar, obligatoriu dezvoltate.
- (1) Resursă umană de calitate. Elementul cheie în dezvoltarea resursei umane trebuie să fie „concentrarea talentului şi a minţilor”, atât în cazul cadrelor didactice/de cercetare şi al studenţilor cât şi al personalui administrativ, concentrare urmată apoi de formare profesională continuă; acesta va fi unul din vârfurile de lance ale programului meu! Eu cred ferm că o resursă umană de calitate va gândi internaţional, raţional, dar şi curajos şi provocator în acelaşi timp. Oare de ce să nu avem oameni care să-şi dorească baze de cercetare UBB la Polul Nord? De ce să nu încercăm să susţinem spectacole UBB pe Broadway (sau în festivale culturale de tradiţie)? Noi trebuie să abordăm probleme şi teme relevante nu doar local şi naţional, importante şi ele, ci şi internaţional, deoarece astfel atragem studenţi, dobândim prestigiu şi contribuim la cunoaştere cu impact pozitiv asupra rezolvării problemelor majore cu care se confruntă omenirea. Acest lucru poate fi făcut de profesionişti remarcabili care gândesc altfel, creaţi aici sau aduşi aici prin politici de ”Head Hunting”;
- (2) Guvernanţă eficientă. Guvernanţa eficientă implică guvernanţa la nivel naţional şi la nivelul universităţii. UBB va fi un partener loial al autorităţii naţionale în implementarea unei guvernanţe performante [mai ales în asigurarea „domniei legii” (”rule of law”) şi a stabilităţii, în condiţiile unei autonomii universitare neîngrădite]. Acest factor nu depinde însă în mod decisiv de UBB. Guvernanţa internă însă, care trebuie caracterizată prin viziune, leadership, asigurarea calităţii, cultura excelenţei şi proceduri clare şi transparente, depinde doar de noi. În plus, o guvernanţă internă eficientă trebuie să asigure implementarea celorlalte mecanisme identificate ca fiind condiţii ale performanţei în învăţământul superior (vezi Salmi, IREG5, Berlin 2010): (a) comunicaţiile şi infrastructura digitală şi (b) diversificarea, coerenţa şi mecanismele de informare. Aşa cum am spus mai sus, trebuie odată să înţelegem că într-o universitate de top nu putem lua decizii pe baza unor păreri personale, adesea neinformate sau dependente de stări emoţionale. Ele trebuie să devină decizii fundamentate pe studii; de aceea, unul din vârfurile de lance ale programului meu va fi o guvernanţă de tip ”evidence-based” în UBB. Aceasta înseamnă exprimarea adecvată a sentimentului responsabilităţii faţă de UBB.
- (3) Resurse financiare adecvate. Resursele finaciare adecvate sunt cele care permit implementarea cu succes a primelor două componente, de aceea ele constituie condiţii absolut necesare (nu şi suficiente) pentru o universitate modernă.
Aşadar, elementele cheie ale programului meu vor urma aceste analize de specialitate şi îmi voi focaliza mandatul pe (1) dezvoltarea resurselor umane de calitate prin concentrarea talentului/minţilor şi formare profesională continuă, (2) guvernanţă de tip ”evidence-based” şi (3) asigurarea de resurse financiare. Aceste elemente vor duce apoi la o universitate de tip ”world-class” care generează (1) resursă umană de calitate pentru societate (cetăţeni şi profesionişti) şi (2) cunoaştere şi tehnologii pentru a creşte nivelul de trai şi de civilizaţie al societăţii.
Ştim cu toţii că universităţile româneşti stau slab şi foarte slab la capitolul cercetare. Dacă veţi fi ales rector ce intentionaţi să faceţi pentru a transforma UBB într-o instituţie de cercetare de nivel internaţional?
Daniel David: Răspunsul este complex, de aceea pentru detalii îi orientez pe cititori spre programul pe care l-am propus. Pe scurt, răspunsul ar fi acesta:
- (1) Trebuie dezvoltată resursa umană. Aş fi foarte atent la angajări, astfel încât să atragem pe cei mai valoroşi tineri dintre absolvenţii noştri şi din diaspora românească în cercetare. De asemenea, aş implementa o politică de ”Head Hunting” pentru atragerea celor mai buni profesionişti, români sau străini, din ţară sau străinătate, în condiţiile financiare pe care ni le permitem. Dacă aduci oameni buni, ei vor şti ce să facă şi vor gândi altfel, la un alt nivel! În termeni aristotelieni, resursa umană ar reprezenta cauza eficientă.
- (2) Trebuie gândită o politică a cercetării care să genereze un mediu ancorat în excelenţă. Cercetarea trebuie gândită internaţional. Spre exemplu, zestrea transilvană este importantă pentru noi, dar, dacă ne pasă de ea, noi trebuie să scriem această zestre transilvană pentru lumea întreagă! Trebuie să învăţăm să formulăm problemele locale şi naţionale în termeni internaţionali şi să nu ne temem să abordăm direct chiar probleme internaţionale. De asemenea, multi, inter- şi transdisciplinaritatea sunt importante; astăzi marile probleme ale omenirii se rezolvă prin astfel de abordări, iar UBB are potenţialul de a face asta prin profilul complex pe care îl are. Sigur, nu putem fi excelenţi în toate. Identificarea unor şcoli/domenii de ştiinţă, care ne pot face competitivi internaţional, este primul pas care trebuie făcut. În termeni aristotelieni, politica în cercetarea din UBB ar fi sursă pentru cauza formală şi finală.
- (3) Infrastructura de cercetare trebuie să fie una de top. Aici mă refer la aparatură, laboratoare, centre şi institute de cercetare. Ele reprezintă în termeni aristotelieni cauza materială.
Ştim bine că există mulţi profesori universitari (poate majoritatea) care nu pot sau nu doresc să desfăşoare activităţi de cercetare relevante la nivel internaţional. Unii dintre aceştia sunt însă buni pe partea didactică. Vă întreb, ca să nu ne ascundem după deget, cum credeţi că poate fi transformată universitatea într-o instituţie cu un program de cercetare performant având în vedere că e foarte probabil să întâmpinaţi rezistenţa unei mari părţi a cadrelor didactice?
Daniel David: Am propus o organizare a UBB după profilul marilor universităţi performante din lume. Spre exemplu, Pennsylvania State University are o mărime similară nouă. Are mulţi studenţi la nivel de licenţă şi mulţi la nivel de master/doctorat (dar mai puţini decât la licenţă). Poţi asimila mulţi studenţi la nivel de licenţă dacă ai mecanismele necesare care să asigure calitatea academică. Printre aceste mecanisme se află existenţa unui corp de profesori valoroşi, dedicaţi actului didactic, cercurilor studenţeşti, laboratoarelor didactice etc.; sigur că şi ei trebuie să facă şi să înţeleagă cercetarea, dar ei fac în principal învăţare prin cercetare. Cei care doresc să facă în primul rând cercetare ar trebuie să aibă o încărcătură minimă a normei didactice, adesea focalizată pe master şi doctorat (cu puţine ore, adesea inspiraţionale pentru cercetare, la nivel de licenţă), având astfel mai mult timp pentru acest lucru. Cu această organizare pe care o propun, fiecare om din UBB îşi găseşte locul şi poate excela sau tinde spre excelenţă acolo unde se află.
Universităţile din România acţionează la momentul actual ca sisteme relativ închise. Spre deosebire de acestea, în Germania institutele de cercetare şi firmele cooperează activ şi productiv cu mediul universitar. Cum intentionaţi să deschideţi universitatea spre colaborări cu institute de cercetare şi cu entităţi din industrie?
Daniel David: Aşa cum am făcut deja în Departamentul pe care îl conduc care are/a avut legături cu mari institute din lume (ex. Albert Ellis Institute) şi cu mari entităţi din mediul economic (ex. Nokia, Groupama etc.). Sintetizând câteva idei, iată cum văd dezvoltarea în această direcţie. Aceştia trebuie consultaţi în privinţa curriculumului universitar. Apoi, trebuie făcute consorţii care să aplice împreună la granturi care necesită o expertiză comună şi/sau care să abordeze împreună probleme locale, naţionale sau internaţionale. Unii agenţi economici pot susţine (1) studenţii de top (viitori angajaţi) prin burse şi (2) profesuri academice în domeniul de interes. Am propus dezvoltarea unui Centru de Transfer Tehnologic performant, care să conecteze în mod real UBB, prin partea de dezvoltare-inovare, cu entităţile din industrie.
La final, doresc să vă adresez şi o întrebare legată de rolul universităţii în societate. UBB a dovedit în mai multe rânduri, chiar recent în cazul Roşiei Montane, că se revendică a fi o universitate implicată în problemele cetăţii. Cum vedeţi dumneavoastră rolul universităţii: consideraţi că aceasta trebuie să se implice mai mult în viata socială, cum trebuie să se poziţioneze ea relativ la mediul politic şi ce credeţi că trebuie făcut pentru ca universitatea să înceapă să ofere societăţii repere de moralitate şi decenţă?
Daniel David: În legătură cu mediul socio-economic, iată care este perspectiva mea. Păstrând proporţiile, pentru mine, Cluj-Napoca este un „Boston al României”. Într-adevăr, raportată la populaţia oraşului, populaţia studenţească este cea mai mare din România. Mediul academic de prestigiu colorează astfel decisiv comunitatea clujeană. Aşadar, UBB trebuie: (1) să exprime interesele acestei comunităţi (spre exemplu, reflectând istoria confesională din Ardeal, UBB are una din cele mai complexe oferte de studii teologice de pe continent, lucru care ne individualizează, este un vector de imagine şi un exemplu de bune practici), dar şi (2) să o stimuleze spre progres, vizând mereu zona proximei ei dezvoltări. În plus, aşa cum spuneam mai sus, UBB trebuie să se asigure că societatea clujeană beneficiază de cunoaştere ştiinţifică, susţinând astfel o comunitate bazată pe informaţie, cu un nivel ridicat de trai. Nivelul de licenţă este conectat cu nivelul 6 al calificărilor, ceea ce înseamnă că trebuie să fie bine ancorat în piaţa muncii, asigurând specialişti care să lucreze în domenii complexe. Nivelul de master trebuie însă ancorat în evoluţiile actuale şi potenţiale de pe piaţa muncii (nivelul 7 al calificărilor), pregătind specialişti capabili să facă faţă schimbărilor în sisteme complexe. Nivelul de doctorat (conectat cu nivelul 8 al calificărilor) trebuie să formeze specialişti capabili să anticipeze mediul socio-economic şi să genereze inovativ tendinţe şi direcţii noi în acest mediu. Aşadar, o universitate modernă trebuie ancorată în piaţa muncii, dar trebuie şi să aibă o oarecare autonomie faţă de aceasta, astfel încât să-i anticipeze evoluţia şi să o formeze!
În legătură cu mediul politic, universitatea trebuie deschisă spre mediul politic, dar nu trebuie să devină sclavul acestuia. Politicul se poate adresa universităţii când are ceva de spus sau universitatea poate solicita politicul atunci când doreşte să afle/să înţeleagă planurile acestuia. Dar în ambele cazuri politicul trebuie să primească din partea universităţii feedback de expertiză (vezi ca model discuţiile candidaţilor la preşedinţia americană de la Columbia University).
Când formăm studenţi trebuie să ne amintim că nu formăm doar profesionişti, ci şi cetăţeni responsabili, angajaţi social, cu gândire critică. În fine, foarte important, UBB trebuie să-şi asume explicit valorile sale, arătând onoare în ceea ce întreprinde. Spre exemplu, UBB a fost gândită şi construită în ultimii ani ca o universitate multiculturală, concept pe care, de altfel, l-a şi consacrat.
Pentru a reuşi să facă saltul în internaţionalizare, care nu este un moft, ci o necesitate, UBB trebuie să-şi înţeleagă critic Tradiţia, să tindă spre Excelenţă şi să aibă Onoare.
—————
Îi mulţumesc domnului profesor David pentru interviu şi închei dorindu-i succes în competiţia pentru funcţia de rector. Îmi permit să sper că în urma alegerilor din 2012 Universitatea Babeş-Bolyai va începe în sfârşit să păşească pe un drum al performanţei internaţionale, lăsând în urmă mentalităţile trecutului şi eliberându-se de sub spectrul controlului politic şi al intereselor de grup.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
