Mai multe spaţii publice bune au fost create în ultimii ani în Cluj – spaţii care au început să se umple de viaţă. Piaţa Muzeului s-a transformat dintr-o parcare pentru cei veniţi cu treabă prin centru, într-o piaţă care e plină de oameni. Piaţa Matei Corvin, unde în trecut îmi dădeam întâlnire cu prietenii pentru a merge altundeva, este acum o destinaţie în sine – un spaţiu de joacă, chef, protest, şi cultură. Străzile pietruite din centrul vechi îţi oferă o scuză pentru câte o plimbare fără destinaţie, sau pentru o bere la terasă. Parcul Central a fost refăcut, şi, mai nou, am aflat cu absolut deliciu că s-a terminat un nou parc pentru skateri in Parcul Rozelor.
Dar nu despre aceste spaţii doresc să vorbesc acum, ci despre unul care îşi aşteaptă de ceva ani rândul – Cetăţuia.
Cetăţuia este probabil unul dintre cele mai pitorești locuri din Cluj, oferind o panoramă minunată asupra oraşului, şi având un potențial de spaţiu public mult mai mare decât cel de care se bucură acuma. Re-dezvoltarea acestei zone, în beneficiul clujenilor şi al celor care vin să viziteze Clujul, necesită însă rezolvarea unei serii de probleme.
Prima problemă este că întreg platoul Cetăţuii se află acum în proprietate privată. Hotelul Transilvania şi zona din jurul hotelului este deţinută de o firmă de turism din Timişoara – Unita Turism. Compania deţine 25 de unităţi de cazare în toată ţara, şi în ultimii patru ani a înregistrat pierderi economice de peste 15 milioane Euro. Cu aceste pierderi este improbabil ca firma să poată investi în creerea unui spaţiu public mai bun. Rămâne ca atare ca autorităţile locale şi societatea civilă să se implice.
Redezvoltarea Cetăţuii cu bani publici ar presupune ori cumpărarea unei părţi a terenului de către autorităţile locale (lucru puţin probabil datorită preţului mare al terenurilor în acea zonă), ori ajungerea la o înţelegere cu firma privată ce deţine acel teren. Un prim pas ce ar trebui făcut (dacă nu a fost făcut deja), este zonificarea unei părţi a platoului Cetăţuii ca spaţiu verde protejat. Ca atare, chiar dacă acel spaţiu se află în proprietate privată, el nu va putea fi folosit pentru alte scopuri. Acest lucru este cu atât mai important dacă avem în vedere rapiditatea cu care versanţii la Vest de Cetăţuie au început să fie dezvoltaţi.
Zonă a Cetăţuii ce ar trebui protejată ca zonă verde
Odată ce acest spaţiu va fi protejat ca spaţiu verde, trebuie pus în valoare ca atare. Aleile de acces trebuie refăcute (pe treptele de acum uşor îţi rupi gâtul noaptea), arbuştii şi bălăriile care blochează vederea spre oraş ar trebui înlăturate, şi noi copaci trebuie plantaţi pentru a pune în valoare spaţiul. Copacii ar trebui să servească nu numai un scop estetic, ci pot fi folosiţi strategic pentru a crea mai multe zone intime (prin intermediul unor paravane verzi).
Investițiile în spaţiul verde ar trebui să fie un prim pas în re-dezvoltarea acestei zone. Un al doilea pas ar trebui să aibă în vedere soluţii pentru promenada de peste 200 de metrii ce se înşiruie de-a lungul dealului Cetăţuii. Aceste soluţii pot fi căutate în parteneriat cu sectorul privat, dar o condiţie sine-qua-non ar trebui să fie ca mare parte din această promenadă să fie păstrată ca spaţiu public, liber accesibil pentru totă lumea. Lăsaţi de capul lor, investitorii privaţi vor umple probabil promenada de terase. Investițiile publice pot fi susţinute, într-o mare măsură, din fonduri UE (în acelaşi mod în care au fost folosite pentru reabilitarea Parcului Central), şi investiţii private pot fi încurajate în măsura în care nu alterează ci ajută estetica şi funcţionalitatea spaţiului.
Odată aceste investiţii făcute, trebuie gândită o strategie de punere în valoare al acestui spaţiu. Cetăţuia nu trebuie gândită ca un punct de atracţie individual, ca un punct terminus, ci trebuie gândit în cadrul unui circuit cu puncte de atracţie. Din ce în ce mai multe spaţii bune încep să fie create în Cluj, şi acestea trebuie conectate. De exemplu, Cetăţuia poate fi un punct de atracţie înainte sau după un meci al CFR-ului sau al lui „U”; poate fi locul unde o gaşcă de prieteni începe noaptea, sau unde o termină; poate fi un punct de oprire în cadrul unui tur prin oraş; poate fi un loc pentru evenimente (concerte, prezentări) sau un spaţiu pentru proiecţii (de exemplu o nouă locaţie pentru proiecţie de filme TIFF sub cerul liber). Este un spaţiu cu o multitudine de funcţionalităţi, un spaţiu ce poate augmenta spațiile publice deja existente, un spaţiu ce poate încuraja crearea de noi spaţii bune.
Cetăţuia si alte atracţii din zonă
O re-dezvoltare a platformei Cetăţuii poate crea un impetus pentru dezvoltarea unei zone a Clujului care acum nu este mai mult decât o barieră între două părţi ale oraşului. Întreg versantul de la Cetăţuie la Tăietura Turcului rămâne o zonă necunoscută pentru mare parte din clujeni. Mai mult, această zonă a început să fie acaparată de vile şi viluţe. Înainte ca întregul versant să devină o zonă rezidenţială, autorităţile locale ar putea considera (în limita resurselor şi a constrângerilor legale) crearea unui spaţiu public „liant”, care să permită legătura între Cetăţuie, Tăietura Turcului, Muzeul Satului, şi Pădurea Hoia. Această axă de la Est la Vest va permite la un moment dat şi mai multe căi de legătură între Sudul şi Nordul oraşului. Aceste legături vor permite o mai bună activare a zonei din Nord permiţând o dezvoltare mai sustenabilă a oraşului. În acest moment, fronturile principale de extindere a oraşului sunt înspre Vest (Floreşti), Est (Apahida), şi înspre Sud (Bună Ziua, Europa, şi Făget)
Traseu de 3 km Cetăţuie-Hoia
Din multe puncte de vedere regândirea zonei Cetăţuie poate să ducă la creare unui nou centru gravitaţional în oraş, şi poate influenţa benefic întreaga dinamică din Cluj. În sine, crearea mai multor puncte urbane de atracţie pot ajuta la crearea unui oraş mai „mare”. Şi chiar dacă lucrul acesta nu se va întâmpla, merită să avem un spaţiu bun de unde să ne bucurăm de asemenea privelişti.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
Da, v-am gasit si eu. Ma bucur ca exista oameni minunati care chiar se gandesc la minunatul nostru Cluj. Felicitari pentru articol, e minunat. Va sustin cu placere ideile. Succes in aplicarea lor. Cu speranta ca aceste idei vor ajunge la cine poate lua o decizie in acest sens si cu un deosebit de respect o sa urmaresc in continuare articolele.
Multumesc de link. Este binevenit.
In sfarsit idei minunate !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Domnule Heroiu sper din tot sufletul sa puteti duce la indeplinire toate ideile expuse !!! Succes .
Deceneu, sunt perfect de acord cu tine – descentralizarea ajuta de multe ori la o gestionare mai eficienta a resurselor publice (pe principiul: cu cat esti mai aproape de cei afectati de decizile ce le iei, cu atat mai bine poti sa ajustezi aceste decizii). Trebuie numai sa te asiguri ca exista si capacitate adecvata la nivel regional/local pentru a prelua un set de responsabilitati administrative.
Apropos, gasesti aici o serie de harti faine ce detaliaza reformele administrative din Romania din 1856 incoace: http://www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_div_adm.htm
Nici eu nu sunt adept al reformei de dragul reformei si sunt adeptul regionalizarii insotita de autonomie financiara..
Ceea ce vor sa faca politicienii cred ca este o forma de centralizare prin preluarea de atributii de la judete la regiuni, in loc sa transfere atributii de la capitala la regiuni.
Noi am mostenit in ’89 in sistem centralizat care s-a conservat si cred ca descentralizarea si subsidiaritatea trebuie sa fie elementele importante ale reformei admistrative.
Din partea mea regiunile, care au fost infiintate dar nu functioneaza, pot ramene asa cum sunt, dar autoritatile locale sa primeasca atributii pe domeniul autofinatarii si responsabilitati adminstrative suplimentare.
Deceneu, legat de ce ai spus tu, eu m-am apucat sa citesc acum mai multe carti ale lui Douglas North. El scrie despre procesul istoric de formare al institutilor, si implicit si despre reforma administrativa. In mare insa el spune ca reformele administrative trebuie facute numai atunci cand exista un motiv clar pentru a le face (de exemplu o crestere a populatiei, schimbari demografice si socio-economice importante, sau fenomene migratorii de amploare)… reforma de dragul reformei nu ajuta prea mult.
Poate fi tratat ca o problema administrativa. Se pot face comparatii cu alte tari, si cu diverse forme de descentralizare.
Adeptii centralismului afirma ca romanii nu avem constiinta civica a nordicilor si ca suntem individualisti, incapabili de a participa la viata comunitatii.
Daca nu ai posibilitatea sa iei decizii comunitare la nivel local nu se va forma o constinta comunitara. “Pofta vine mancand” si deprinderile civice vin cand sunt exersate, ca antrenamentul in sport.
Nu trebuie adoptata o pozitie critica fata de partide, dar se poate adopta o pozitie critica fata de modelele administrative in discutie sau functionale in alte tari.
Ba da Deceneu, am… din pacate acest subiect nu poate fi tratat ca lumea intr-un articol scris Duminica seara (cand de obicei am si eu ceva timp de scris). De asemenea, este un subiect politic destul de incarcat, si prefer sa evit temele politice… se pricep altii mai bine ca mine.
O viziune mai extinsa despre reforma adiministratiei locale nu aveti?
Ponta a lansat ideea necesitatii realizarii regiunilor. Ar fi bine sa tinem subiectul activ in online.
Radu, implicare studentilor de la arhitectura in gandirea unor alternative pentru acel sit mi se pare o idee fantastica. Sper sincer ca ideile lor sa fie luate in considerare si solutii concrete sa fie propuse pentru Cetatuie.
Ovidiu, dupa 9 ani in State am ajuns la fantastica performanta de a nu mai vorbi nici o limba bine… asa ca dau rateuri destul de des. In numele unei idei sau alta, imi permit insa sa mai fac greseli (de limbaj, si cateodata de logica)… cateodata mai si invat din ele 🙂
Exista mai multe probleme, mult mai grave, in legatura cu Cetatuia.
In primul rand, pe platoul de la Belvedere exista mai multe case in stil Baroc, care stau sa cada. Pe versantul sudic exista odata, statuia printesei SIssi, care acum este un loc gol, pierdut in vegetatie,
In aceasta vara(2012), a avut loc la Cluj, Universitatea de Vara, organizata de OART. Au participat studenti de la mai multe facultati de arhitectura din tara, de la peisagistica, istorie, turism…care au dat solutii pentru rezolvarea problemelor Cetatuii. Binenteles, ca expozitia de proiecte rezultate dua doua saptamani de releveee si propuneri de revitalizare a zonei, nu a fost vehiculata in presa.
In Octombrie va fi un eveniment pe dealul Cetatuii, numit Scena Cetatii, unde vor avea loc spectacole de muzica, teatru, jocuri pentru copii, sport in aer liber, Landart si altele.
Sti ce, si mie mi-ar place sa rad o bere la asfintit undeva sus pe hotel … geniala idee!
Am sa fac o observatie rautacioasa referitoare la limbaj. In romana, iconic inseamna “referitor la imagine, care aparține imaginii, care are caracter de reproducere figurativă, asemănător cu realitatea pe care o indică”. In engleza, “iconic” inseamna ceva mai mult: emblematic, reprezentativ etc. Nu intotdeauna preluarea unui anglicism inseamna si preluarea sensului, mai ales daca acel cuvant exista deja in romana, avand insa un sens mult mai restrans.
sunt singurul care vrea sa vada rasaritul si apusul de pe acoperisul hotelului?
s-ar scoate ceva bani din chestia asta si doritori ar fi multi
zic si eu
🙂