Ce poate Clujul învăța de la alții: ce poate învăța Clujul de la Slatina

334
Zona centrală a municipiului Slatina.
Zona centrală a municipiului Slatina. Sursă foto: monumenteoltenia.ro

Ce poate Clujul învăța de la alții

Un raport recent al Băncii Mondiale (raportul poate fi accesat aici: http://wrld.bg/72C330dv4Kb) arată că orașul Cluj este unul din cele mai performante din România și din UE (este al 3-lea oraș din UE în ceea ce privește ritmul de creștere economică). Conform raportului, cam 15.3% din români s-ar muta în Cluj dacă ar avea opțiunea. Lucrul acesta ne gâdilă ego-ul colectiv dar ar trebui să ne și responsabilizeze. Adevărul este că sunt încă multe de făcut până când Clujul va deveni o capitală cu adevărat europeană. Ca atare, ne-am gândit să pornim o serie de articole intitulată: “Ce poate Clujul învăța de la alții”. În această serie nu ne uităm la exemple științifico fantastice à la Stockholm, Copenhaga sau Amsterdam ci la exemple de bună practică de la noi din țară. Dacă știm să deschidem ochii vom vedea că nu a inventat Clujul apa caldă și nici nu a găsit întotdeauna cele mai bune soluții la problemele cheie cu care se confruntă orașul.

În această ediție ne vom uita la Slatina și la lecțiile pe care Slatina le poate da Clujului:

Lecția 1. Slatina are încă din 2009 un sistem de pubele subterane pentru deșeurile menajere – Clujul numai acum a descoperit această inovație. La finalul acestui an, Primăria din Slatina va ajunge la un sistem de 170 containere subterane. Noi am ajuns la fantastica cifră de 4 (detalii despre cum stă Clujul la acest capitol, într-un articol Actual de Cluj).

Sistem de pubele subterane pentru deșeurile menajere în Slatina.
Sistem de pubele subterane pentru deșeurile menajere în Slatina. Sursa foto: gazetanoua.ro

Lecția 2. Slatina a fost de asemenea fruntașă în ceea ce privește reabilitarea termică a blocurilor comuniste, fiind unul din primele orașe din țară care a demarat astfel de proiecte – înainte de lansarea programului Ministerului Dezvoltării Regionale și înaintea lansării finanțării europene în acest domeniu. Primăria din Slatina a susținut continuu reabilitarea termică a blocurilor din oraș iar în momentul de față majoritatea blocurilor din oraș sunt reabilitate. La Cluj, după un start bun în 2009-2011, lucrurile au cam amorțit.

Reabilitarea termică a blocurilor comuniste în Slatina.
Reabilitarea termică a blocurilor comuniste în Slatina. Sursă foto: gazetanoua.ro

Lecția 3. Slatina s-a descurcat foarte bine și în ceea ce privește dezvoltarea sectorului privat. Chiar dacă este un oraș relativ mic, într-una din cele mai sărace zone din România și fără multe atuuri, a reușit să atragă câteva nume mari la nivel local – Pirelli, Prysmian sau Bekaert. În 2015, veniturile firmelor pe cap de locuitor erau mai mari în Slatina decât în Sibiu, Craiova, Galați sau Iași. Unde Clujul s-a bazat mai mult pe agilitatea celor de la TETAROM de a atrage nume mari în oraș, la Slatina Primăria a jucat un rol activ în întărirea sectorului privat.


Servicii Cluj

Catalogul producătorilor clujeni.

Articolul precedentJoia Vânătă. Coptul de vinete, pretext pentru legături comunitare
Articolul următorÎn 2016, românii au ales să se mute preponderent în alt oraș din țară decât să plece în străinătate, Clujul fiind cel mai atractiv

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.