O carte publicată recent (“The Geography of Genius”) vorbește despre condițiile și circumstanțele în care au apărut geniile de-a lungul timpului. Chiar dacă sunt incluse multe generalități în carte, se discută și multe idei care te pun pe gândit și care ar putea avea relevanță pentru Cluj.
Printre ideile mai răsărite avem:
- Geniile apar de obicei în “cuiburi”. Mai exact, oamenii deștepți au nevoie de alți oameni deștepți în jurul lor, pentru a schimba idei, pentru a rafina abordări și pentru a se ajuta reciproc în atingerea unor țeluri individuale sau comune.
- Cuiburile de genii apar de obicei în orașe secundare aflate în plin avânt economic. Orașele primare (gen București, Paris, Istanbul, New York, Londra) rar își schimbă poziția în ierarhia unei țări și se auto-mulțumesc cu această poziție. Orașele secundare au de obicei ceva de dovedit și se află mereu în competiție cu alte orașe. Ca atare, aceste orașe, și oamenii care trăiesc în aceste orașe, au un imbold mai mare să performeze.
- Orașele cu cuiburi de genii performează bine în mai multe domenii. De exemplu, Florența medievală a cunoscut o explozie a artei și culturii în perioada Renascentistă dar în același timp a adus progrese substanțiale lumii economice (băncile, bondurile și creditele pe termen lung). De altfel, arta și cultura au înflorit aproape întotdeauna în orașe cu o economie în expansiune. Mona Lisa, cea mai cunoscută operă de artă a lumii, a fost comandată de un negustor înstărit din Florența (Francesco del Giocondo) și reprezintă un portret al soției sale.
- O performanță bună într-un sector, de obicei încurajează o performanță bună în alte sectoare.
Clujul are toate atuurile pentru a deveni un cuib de genii. Este orașul din România cu cea mai bună performanță economică în ultimii ani; are una din cele mai active societăți civile; are unul din cele mai dinamice medii artistice și culturale; performează bine în mai multe domenii (IT, artă, cultură, medicină, entertainment, mediul academic).
Clujul poate însă și trebuie să facă mai mult. O idee cu privire la ce s-ar putea face în plus este dată de raportul “Quality of Life in European Cities 2015”, publicat recent de Comisia Europeană. În acest raport, Clujul este pe locul 2 din 79 de orașe europene (după Praga) în ceea ce privește facilitatea cu care oamenii din oraș își găsesc loc de muncă. Mai exact, 67% din respondenții din Cluj au indicat că le este foarte ușor să își găsească de lucru în oraș – asta în condițiile în care în patru din cinci orașe din acest chestionar oamenii consideră că este greu să găsești un loc de muncă. Este practic o reflecție a faptului că economia duduie la noi.
Pe de altă parte, Clujul stă prost (e pe la fundul clasamentului) în ceea ce privește satisfacția clujenilor cu spațiile publice din oraș. Practic numai 15% din respondenți sunt complet satisfăcuți de calitatea acestor spații și Clujul a cunoscut a doua cea mai pronunțată involuție pe acest indicator (cu o scădere de 7 puncte procentuale) – numai Piatra Neamț a performat mai prost în UE. În condițile în care orașe cu un grad de dezvoltare similar (de exemplu Bialystok (Polonia), Kosice (Slovacia), Burgas (Bulgaria)) stau mult mai bine, e clar că mai sunt multe de făcut la noi. Poza de mai jos, cu un exemplu de artă urbană din Bialystock, arată de ce acest oraș din estul sărac al Poloniei stă mai bine la calitatea spațiilor publice decât Clujul din vestul dezvoltat al României.
Se pot face mai multe pentru a face Clujul un oraș mai frumos. Un rol important îl vor juca autoritățile publice locale. Având în vedere că suntem în sezonul alegerilor, ar fi interesant cu ce fel de propuneri vin candidații la Primărie. Poate Clujul va deveni primul oraș din România post-decembristă cu un plan multianual de reabilitare și modernizare a spațiilor publice (atât în zona istorică cât și în cartiere). Genul ăsta de investiții nu costă mult (de multe ori nu costă nimic), trebuie numai gândită o abordare integrată, trebuie clădite parteneriate și trebuie implicare și puțină pasiune.
De bine de rău, avem în oraș talentul necesar pentru a face orașul mai frumos. Planwerk este probabil cea mai bună firmă de design urban din România și în “Fraierilor!” Mihai Goțiu descrie cum cei de la Planwerk strângeau finanțare în Germania prin 2002, pentru a elabora planuri de dezvoltare și redezvoltare urbană a Clujului și odată terminate le-au pus la dispoziția autorităților locale – gratis. Unele din aceste planuri (de exemplu, modernizarea Pieței Gării) au fost puse în practică numai acum – 14 ani mai târziu!
Dar avem nu numai Planwerk-ul în Cluj. Avem de asemenea unii din cei mai buni specialiști din lume pe partea de design interior. Alex Tohotan și Zoltan Zelenyak de la 6Sense, apar constant în topuri mondiale pe design interior. Cluburi precum Joben, Enigma sau Submarine sunt pe bună dreptate printre cele mai mișto cluburi la nivel global. Clubul Enigma este considerat a fi primul club cinetic Steampunk din lume. Cum ar fi să avem elemente cinetice de design nu numai în clădiri, ci și în afara lor. Nu cred că este un vis foarte ambițios – trebuie numai puțină voință și implicare.
Un alt designer excelent din oraș este Cosmin Todor. Numărul de cluburi, restaurante și baruri cu un design bun a crescut foarte mult în ultimii ani. Cosmin Todor este responsabil pentru design-ul unui număr mare dintre acestea (de exemplu, Bujole, Zama, Marty, Berăria Ursus, Meron, Gandhi). Ce este însă mai remarcabil este faptul că firme pentru care design-ul interior nu este neapărat un atu, au decis să apeleze la serviciile lui Todor – de exemplu, Panemar, Napolact sau Carmangeria Moldovan. Clujul are în momentul de față spații publice interne ce rivalizează cu cele mai dezvoltate orașe din lume. De ce nu ar putea să aibe și spații publice externe care să se ridice la același nivel. Cât de complicat ar fi să avem intervenții precum cele din Cafeneaua Meron în spațiile publice din Cluj. Dacă putem să ne luăm pâine și lapte într-un spațiu făcut să încânte simțurile, de ce nu am avea și piețe, parcuri și scuaruri gândite pe același principiu.
Cum ar fi, pentru că ne este permis să visăm frumos, ca cei de la Fabrica de Pensule să transforme orașul într-un atelier în aer liber. Cum ar fi, de exemplu, ca Șerban Savu să își aducă arta de pe șevalet sau pereții unei galerii, pe pereții orașului.
O transformare la față a Clujului este mai ușoară decât ar părea la prima vedere, iar impactul poate fi major. Un oraș ce devine un atelier de artă în aer liber poate servi ca inspirație și sâmbure de creație pentru toți cetățenii tăi. Nu ai cum să nu fi inspirat să creezi când ești înconjurat de frumos.
Nu trebuie neapărat să ne uităm în afară pentru inspirație în ceea ce privește intervențiile urbane de calitate. Sunt orașe în România cu un potențial economic inferior Clujului, care au reușit să facă minuni în ultimii ani. Cazul Alba Iulia este deja bine cunoscut. Un caz mai puțin cunoscut este Craiova. Capitala Băniei a reușit una din cele mai spectaculoase transformări urbane din România iar centrul său vechi este astăzi de nerecunoscut.
http://transilvaniareporter.ro/cultura/artistii-galeriei-de-street-art-launloc-isi-cer-drepturile-lasati-ne-sa-coloram-clujul/
Bineînțeles, nu trebuie să așteptăm numai după autoritățile publice ca aceste schimbări să se întâmple. Fiecare dintre noi putem să facem câte ceva pentru a face orașul mai frumos. Cei mai înstăriți dintre noi, putem alege să dăm un ban în plus pentru arhitecți și designeri de calitate atunci când construim o casă sau amenajăm un bar sau restaurant. Cei mai puțin înstăriți dintre noi putem înfrumuseța spațiile din oraș implicându-ne direct (de exemplu, prin plantarea unui copac) sau indirect (de exemplu, reclamând factorilor decidenți problemele ce apar în spațiul urban).
În “Fraierilor!”, Mihai Goțiu povestește modul în care cei din spatele MindBomb au reușit să promoveze o transformare în bine a spațiilor publice din Cluj, folosind într-un mod ingenios afișe și grafitti. O metodă inedită, chiar dacă nu pe gustul tuturor, de a convinge autoritățile locale să acopere gropile stradale a fost găsită de artistul stradal Wansky. El a desenat pur și simplu câte un penis în jurul gropilor din asfalt și în acest fel a catalizat autoritățile locale să remedieze problema.
Nu ne costă foarte mult să avem impact mare. În “Blueprint for Revolution”, Srdja Popovic povestește cum acțiuni mici (de exemplu, un simplu grafitti ce critica într-un mod amuzant sistemul) ale unui grup mic de oameni au condus la răsturnarea unui regim autocratic în Serbia. Din fericire, noi nu mai trebuie să ne luptăm cu un regim autocratic în România dar putem, fiecare dintre noi, să facem câte puțin pentru a schimba lucrurile în mai bine. Fiecare astfel de acțiune poate avea un impact potențial foarte mare.
Am avut șansa să văd puterea exemplului personal chiar zilele acestea. Fiind pe autobuz în București, în drum spre Cluj, am încercat să îmi validez biletul. Aparatul care citea biletele nu funcționa însă. Văzând că nu merge, m-am așezat pe scaun, bucuros în sine că voi ajunge la aeroport pe gratis. La fel ca mine au făcut și restul celor care au urcat după aceea în autobuz. Majoritatea s-au pus resemnați pe scaun; unii au făcut poze la aparatul care citea biletele, pentru a avea o probă în fața potențialilor controlori. O singură doamnă nu s-a dat bătută în fața aparatelor. Văzând că nici un aparat nu funcționa, a întrebat oamenii din autobuz dacă știu ce poate fi făcut. O altă doamnă i-a recomandat să vorbească cu șoferul. A făcut acest lucru și, minune, minune, aparatele au început să funcționeze. Până aici toate bune și frumoase. Ce a urmat însă, a fost un minunat efect domino. În momentul în care restul pasagerilor au văzut că doamna a reușit până la urmă să își valideze biletul, toți (inclusiv cei care au făcut poze la aparate și cei care se dădeau jos la următoarea stație și nu puteau fi prinși de potențiali controlori) s-au dus spre aparate și și-au validat și ei biletul. Pentru mine, acest gest, aparent minor, mi-a dat speranță că mergem în direcția bună ca popor. Ulterior, ajuns la aeroport, am văzut-o din nou pe doamna din autobuz. Mergea la Cluj.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
Cum pot deveni clujenii putin mai modesti?
Foarte optimist si interesant articolul! Este un obiectiv foarte bun! Cum se va atinge? Ce ar trebui sa facem pentru realizarea obiectivului? Mult succes si o zi frumoasa!