Fenomenul Piața Matache. O documentare despre o pierdere. O dezbatere despre asumare și implicare.

274
Proiecția documentarului „Fenomenul Piața Matache” la Cluj. Sursă foto: In/Out Transylvania Photo Festival
Proiecția documentarului „Fenomenul Piața Matache” la Cluj. Sursă foto: In/Out Transylvania Photo Festival

Proiecția, săptămâna trecută, a documentarului “Fenomenul Piața Matache” la Cluj, a fost urmată de o dezbatere la care au participat autorul documentarului, Dragoș Lumpan, arh. Șerban Țigănaș, președintele OAR, Anamaria Vrabie, economist urban la Make Better, Călin Ilea, fotograf, organizator al festivalului In/Out și arh. Dan Clinci, gazda spațiului H33 unde a avut loc proiecția.

Un asasinat urban, care pune orașul la picioarele mașinilor

Fenomenul Matache documentează o pierdere. Între 2010 și 2014, în zona Pieței Matache, primăria București a demolat aproape 100 de case și a evacuat cam 1.000 de oameni, cu rezultatul că strada a fost mult lărgită și că pe o porțiune de nici 2 km mașinile merg mai repede. În schimb, a dispărut o parte din atmosfera Bucureștiului, a dispărut Hala Matache, au dispărut monumente istorice și case banale, dar inconfundabil bucureștene.

“Habar nu avem câte monumente istorice am demolat în ultimii 40 de ani în București.”, Dragoș Lumpan.

Sursă foto: Platforma Matache / Dragoș Lumpan
Sursă foto: Platforma Matache / Dragoș Lumpan

O bună parte din oamenii din zona Matache au plecat, iar cei care mai țin mici magazine pe lângă piață spun ca le merge din ce în ce mai greu. Zona, asfaltată, a devenit un deșert urban. Urbaniștii europeni au descoperit acum 40-50 de ani că așa-zisele modernizări prin demolare și lărgire de străzi nu rezolvă problemele unui oraș. Soluțiile practicate cu succes în orașele europene (și nu numai) pe care le iubește o lume întreagă sunt: regenerarea țesutului urban, recuperarea fiecărei bucăți de oraș istoric și valorificarea ei, prin crearea de zone vii, active și prospere.

Sursă foto: Platforma Matache / Dragoș Lumpan
Sursă foto: Platforma Matache / Dragoș Lumpan

“Este un atac asupra patrimoniului, un asasinat urban, cum a fost denumit de arh. Șerban Sturza, un proces de amputare totală a orașului pre-existent și înlocuire a lui cu un oraș nou, care e, așa cum s-a spus în film, al anilor ’50-’60, o amputare care pune orașul la picioarele mașinilor.”, arh. Dan Clinci.

Am simit așa o durere la ficat urmărind filmul ăsta

Proiecția documentarului „Fenomenul Piața Matache” la Cluj. Sursă foto: In/Out Transylvania Photo Festival
Proiecția documentarului „Fenomenul Piața Matache” la Cluj. Sursă foto: In/Out Transylvania Photo Festival

Proiecția filmului a stârnit emoții puternice, plecând de la durere la revoltă. E un film trist, după cum recunoaște și autorul, dar un film trist care este necesar de văzut, pentru ca astfel de intervenții brutale în țesătura unui oraș să nu se mai întâmple.

“În fiecare zi îmi este din ce în ce mai evident că avem nevoie să deschidem ochii, să vedem poveștile din jurul nostru, să vedem ce se întâmplă, a.î. să putem lua decizii informate.”, Călin Ilea.

“Am simțit așa o durere la ficat urmărind filmul ăsta. Povestea asta e mult mai mare decât localizată doar acolo.”, arh. Șerban Țigănaș.

Dezbatere pe marginea documentarului. Sursă foto: In/Out Transylvania Photo Festival
Dezbatere pe marginea documentarului. Sursă foto: In/Out Transylvania Photo Festival

Asumarea orașului. Cum ne strângem mai mulți și cum putem face lucrurile într-o manieră mai constructivă

Dezbatere pe marginea documentarului. Sursă foto: In/Out Transylvania Photo Festival
Dezbatere pe marginea documentarului. Sursă foto: In/Out Transylvania Photo Festival

Povestea de la Matache poate oricând să se repete și poate fi oricând povestea oricărui alt oraș, și cheia prevenirii unor fenomene similare este implicarea fiecăruia, asumarea orașului. Pentru că la Matache, exact ceea a lipsit a fost implicarea publicului, opinia publică a fost în mare parte inertă, ne-angajantă. Dintre doua narațiuni, una populistă: vom face, totul o sa fie bine, facem un bulevard, e curat, e frumos, suntem gospodari și cealaltă, mult mai complexă, a constructorilor de soluții, a câștigat prima. Se pune deci întrebarea cum poate narațiunea constructivă să contrabalanseze narațiunea populistă …

“Dacă felul în care operează o administrație publică nu este neapărat un reper despre cum ar trebuie să se dezvolte orașul, ar trebuie să vedem cum ne strângem mai mulți și cum putem face lucrurile într-o manieră mai constructivă”, economist urban Anamaria Vrabie.

“Momentul în care putem să decidem ceea ce se întâmplă cu orașul, cu comunitatea, este momentul în fiecare dintre noi își asumă orașul.”, arh. Dan Clinci.

Documentarul va fi disponibil și online, pe Platforma Matache, începând cu 1 noiembrie.

Servicii Cluj

Catalogul producătorilor clujeni.

Articolul precedentCare sunt activitățile economice care, în ultimii 6 ani, au generat cele mai multe noi locuri de muncă în România. Ce impact au agricultura, industria și serviciile în economia românească.
Articolul următorÎn timp ce orașele europene decid eliminarea traficului auto din centru, în Cluj, soluția prin care Primăria încearcă limitarea traficului, este majorarea orei de parcare cu un leu pe oră

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.