Marți, 31 ianuarie 2023, a însemnat un moment istoric pentru Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca și, în același timp, un moment important pentru cercetarea arheologică românească: s-a depus depus dosarul de nominalizare a Frontierelor Imperiului Roman ale Daciei (Limesul Dacic), la UNESCO.
Evenimentul de depunere a dosarului de nominalizare la Paris a avut loc cu participarea reprezentantului Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO, E.S. Simona-Mirela Miculescu, și a coordonatorilor acestui dosar: Irina Iamandescu (director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului și punct focal național al României pentru Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural), Felix Marcu (manager al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei și președinte al Comisiei Naționale Limes), precum și Barry Gamble, expert și consultant internațional în patrimoniu cultural.
Limesul Dacic este cel mai lung sector de graniță terestră romană din Europa, întinzându-se pe mai mult de 1.000 km. Existența Limesului Dacic oferă o viziune cu totul diferită asupra sistemului Limesului Dunăren, care a fost înlocuit parțial timp de mai bine de un secol și jumătate de Limesul Dacic. Ingineria și construcția Limesului ilustrează capacitatea tehnologică și organizatorică a Imperiului Roman și reflectă modul în care resursele au fost desfășurate de armata romană. Limesul Dacic prezintă un caracter și o compoziție unice în comparație cu alte componente ale FRE, ilustrând răspunsuri creative la provocările distinctive ale topografiei, climatului asociat și amenințărilor percepute. Este cel mai complex concept unitar de graniță romană din interiorul imperiului, reunind toate celelalte sisteme, utilizate alternativ în lumea romană.
Limesul Dacic va intra în curând într-o companie selectă. Din cei peste 7.000 km ai frontierelor romane din jurul Mediteranei, Dacia va contribui cu circa 1.500 de km de frontiere compuse din situri arheologice: fortificații mai mari sau mai mici, turnuri de semnalizare, așezări civile, drumuri, instalații termale, valuri artificiale de pământ sau porțiuni de ziduri.
Documentația pentru acest dosar a fost elaborată de reprezentanții Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, coordonați de Felix Marcu și Monica Gui, și de cei ai Institutului Național al Patrimoniului, coordonați de Irina Iamandescu și Raluca Grama. Sunt mulți cei care au contribuit cu informațiile care au stat la baza întocmirii dosarului, care cuprinde 5 volume reprezentând aproximativ 3.000 de pagini: în special reprezentanții Muzeului Național de Istorie a României (au elaborat fișele anexe la 33 de situri), ai Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (au elaborat fișele anexe la 5 situri), și ai Muzeul Județean Mureș (au elaborat fișele anexe la 16 situri) instituții responsabile cu documentarea siturilor din sud-estul Daciei și din estul Transilvaniei. MNIT a avut în responsabilitate majoritatea covârșitoare a siturilor ((au elaborat fișele anexe la 231 de situri), a celor care compun granița de vest a Daciei și a celor ce formează cel mai complex sector, de nord și de nord-vest. În plus, reprezentanții MNIT au elaborat și coordonat dosarul propriu-zis, în special primele capitole.
Urmează un an dedicat evaluării de către specialiștii UNESCO-ICOMOS, continuă întâlnirile directe cu reprezentanții autorităților centrale, județene și locale, dar, în paralel, continuă și cercetarea siturilor care compun FRE, pentru că există, încă, multe incertitudini. Toate acestea au ca scop înscrierea siturilor propuse pe listele UNESCO, cel mai devreme în 2024, iar apoi administrarea și valorificarea acestor situri în conformitate cu recomandările internaționale și cu legislația românească.
Referințe
-
Strada Constantin Daicoviciu 2, Cluj-Napoca
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei deţine un patrimoniu valoros, ilustrând istoria şi civilizaţia Transilvaniei. vezi mai mult
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
