Primăria Oradea şi-a asumat reconstrucția Palatului Episcopal, distrus aproape în totalitate în incendiul din 25 august, pentru a-l reda comunității orădene sub forma unui Centru Cultural. Decizia de a prelua clădirea în administrare pentru douăzeci de ani a fost motivată de distrugerile uriaşe produse şi de necesitatea unui sprijin financiar mai consistent, ce va fi acordat prin Consiliul Municipal Oradea.
Parteneriat laic între Primărie şi Episcopie
Încă de la început, declaraţiile publice au fost făcute în comun de către primarul şi episcopul Oradiei, solidaritatea Primăriei fiind un răspuns firesc, de altfel. Modalitatea în care cele două instituţii au colaborat pentru a transforma evenimentul dramatic şi a avansa un obiectiv comun, care să genereze entuziasm şi susţinere în comunitate este, până la urmă, la fel de firească – însă merită evidenţiată, fiind o manifestare de maturitate civică în peisajul administraţiilor publice.
Declaraţia a avut loc la doar trei zile după incendiul care a afectat clădirea pe o suprafaţă de 1300 de mp: „Având în vedere distrugerile masive pe care incendiul de sâmbătă le-a provocat clădirii monumentale, am căutat împreună cu Episcopia soluţii pentru reabilitarea acestei clădiri emblematice, pe de o parte, şi pe de altă parte pentru redarea ei orădenilor, aşa cum a fost şi proiectul iniţial al Episcopiei, de a o transforma într-un centru cultural. Am convenit să realizăm un parteneriat în urma căruia această clădire, într-un termen cât mai scurt posibil, să fie pe de o parte reabilitată şi pe de altă parte să aibă o funcţiune publică, un centru cultural pentru orădeni. În acest sens, Primăria Oradea ar urma să preia în administrare această clădire şi să parcurgem etapele necesare în perioada următoare”, a spus primarul în cadrul conferinţei de presă de ieri, susţinută în curtea Palatului Episcopal alături de episcopul Virgil Bercea.
Redarea spaţiului către comunitate: un parcurs diferit
Nu este prima dată când acest spaţiu primeşte o funcţiune publică: în 1948, când Biserica greco-catolică a fost desfiinţată, iar preoţii greco-catolici au fost încarceraţi de către regimul comunist, a fost mutată aici o școală populară, iar ulterior Palatul a devenit sediul Bibliotecii Județene. După 1992, edificiul a fost retrocedat Bisericii, care a intrat în posesia lui abia în 2005-2006, în urma unor dispute. Această decizie nu a fost una populară printre orădeni, însă nu a influenţat spiritul de comunitate manifestat în urma incendiului de sâmbătă.
În urma evenimentului şi a susţinerii generale primite, episcopul Virgil Bercea a concluzionat astfel: „Am văzut enorm de multă disponibilitate din partea orădenilor, înainte de toate, din partea întregii ţări. Am văzut deosebită disponibilitate din partea episcopilor noştri, din partea episcopilor ortodocşi, din partea evreilor, a reformaţilor, a neo-protestanţilor … Am văzut şi am înţeles bine că, de fapt, acest edificiu este al Oradiei, al nostru, al tuturor, nu este doar al Greco-catolicilor.”
Dacă funcţiunile precedente au fost implementate prin decizii forţate, reconversia anunţată ieri este una organică, reflectă o practică de democraţie locală care răspunde unei stări de fapt: comunitatea orădeană e legată de acest spaţiu la nivel simbolic, fără a proclama pretenţii excluzive asupra lui. Angajamentul financiar al Primăriei este un act de recunoaştere, alături de Episcopie, al acestui fapt, fără a presupune un afront faţă de Biserică.
Palatul Episcopal înainte de incendiul din 25 august
Eforturi comune pentru reconstrucţie şi înfiinţarea Centrului Cultural
De la preluarea sa de către Episcopie, în anii 2005-2006 a fost restaurat acoperişul, faţada exterioară şi curtea, clădirea aflându-se în stadiu de conservare până la obţinerea de noi finanţări pentru renovarea interiorului. Din acest motiv, palatul nu avea asigurare şi nici nu era racordat la electricitate, cu excepţia iluminatului exterior, alimentat din stradă. Investigarea cauzelor este încă în curs, însă o ipoteză este un scurtcircuit la instalaţia de iluminat, întrucât anterior incendiului au fost semnalate prin 112 probleme la un stâlp de iluminat de pe strada alăturată.
Reacţia comunităţii orădene şi din întreaga ţară de a contribui pentru a sprijini refacerea edificiului au fost puternică şi imediată, chiar şi în lipsa unui plan concret de reabilitare. Pierderea a fost resimţită atât prin prisma distrugerii fizice a interioarelor eclectice păstrate din 1905, dar şi a unei clădiri-simbol a diversităţii culturale orădene şi a istoriei locale.
Într-o primă etapă, se va realiza o expertiză de rezistenţă a clădirii, cu estimarea costurilor de refacere. Cea de-a doua etapă va presupune lucrări „de urgenţă” pentru realizarea acoperişului clădirii înaintea venirii iernii, iar cea de-a treia etapă va presupune efectiv reabilitarea şi reconversia în centru cultural cu spaţii de conferinţe, zone de muzeu, bibliotecă.
Dincolo de decizia de preluare a administraţiei clădirii de către Primărie, dinamica rezultată în urma incendiului de proporţii arată că identitatea civică a orădenilor e destul de puternică pentru a şti că apartenenţele religioase sau de naţionalitate ne îmbogăţesc, şi nu ni se substituie.
Primăria încurajează în continuare sprijinul cetăţenilor, instituţiilor și companiilor care vor să se implice prin donaţii pentru viitorul Centru Cultural şi a deschis conturi suplimentare pentru donaţii prin Fundaţia de protejare a monumentelor istorice din judeţul Bihor, pe lângă cele ale Episcopiei.
Fundaţia de protejare a monumentelor istorice din judeţul Bihor
CUI 17394856, SWIFT: BTRLRO22
EUR – RO57 EURC RT00 7850 4002;
USD – RO88 BTRL USDC RT00 7850 4001;
RON – RO69 BTRL RONC RT00 7850 4007.
Reconversia spaţiilor, în special a celor abandonate şi lăsate în paragină, este un subiect important şi în Cluj-Napoca. De curând, Primăria a preluat în administrare de la Căile Ferate Române Parcul Feroviarilor, după un proces de peste 3 ani, urmând să fie reamenajat. Deşi s-a avansat ideea transformării Gării Mici într-un centru de artă contemporană, spaţiul a fost închiriat unui lanţ de supermarketuri. În schimb, Fabrica de Pensule este unul dintre cele mai relevante exemple de transformare a unei clădiri industriale într-un centru cultural independent, care din 2009 găzduieşte evenimente, expoziţii şi spaţii de co-working pentru artişti.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
