În zilele noastre, orasele sunt proiectate pentru vehicule, iar pietonii sunt în general uitati în sistemul de mobilitate. Este destul de comun sa avem orase în care magazinele, scolile si parcurile sa fie foarte departe si în care este nevoie de masina ca sa ajungi la ele, în care traficul domina strazile facându-le dificil de traversat, iar mersul pe jos sau cu bicicleta este nesigur si neplacut, în care transportul public circula rar si este dificil de accesat si în care poluarea aerului este un pericol vizibil si pregnant pentru sanatate. Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu, “Environment 2010: Our future, our choice”, include Mediul & Sănătatea ca fiind unul din cele 4 domenii de acţiune prioritară, pentru care sunt necesare eforturi suplimentare. Poluarea aerului este una din problemele prioritare, obiectivul fiind acela de “a atinge acel nivel al calităţii aerului care nu generează un impact şi riscuri innaceptabile pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu”.
Principalele efecte ale transportului
Conform studiului Agentiei Europene de Mediu, in perioada 1990 – 2004, emisiile globale de dioxid de carbon au crescut cu 27% de la 20.463 la 26.079 milioane tone. Cererea de energie in sectorul transporturi – un indicator global pentru emisiile din transporturi – a crescut cu 37% in aceiasi perioada. SUA si China sunt tarile cu emisiile cele mai mari de gaze cu efect de sera. In aceeasi perioada de timp, emisiile de dioxid de carbon in SUA au crescut cu 19%, iar cererea de energie in transporturi a crescut cu 28%. China a inregistrat cea mai rapida crestere a emisiilor de dioxid de carbon si consum energetic in transporturi de 108%, respectiv 168%. La nivelul Uniunii Europene circa 28% din emisiile de gaze cu efect de seră sunt datorate transporturilor şi 84% dintre acestea revin transportului rutier, cu menţiunea că 10% provin din traficul rutier urban.
Emisiile pe cap de locuitor (in 2004) in China au fost de 3,7 tone fiind mult sub SUA (19,6 tone/capita) si UE (8,7 tone/capita). In UE-27, emisiile totale in 1990 au fost de 5621 milioane tone echivalent CO2, scazand la 5177 milioane tone echivalent CO2, in 2005 (o scadere de 7,9%). In aceeasi perioada, emisiile din transporturi au crescut cu 26%. In 2005 acestea reprezentau 22% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera din UE-27. Transportul rutier este de departe cea mai mare sursa de emisii din transporturi.
Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă doua mari particularităţi: în primul rând eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mică şi mare capacitate de difuziune în atmosferă. În al doilea rând emisiile se fac pe întreaga suprafaţă a localităţii, diferenţele de concentraţii depinzând de intensitatea traficului şi posibilităţile de ventilaţie a străzii.
În data de 17 iunie 2009, elevii clasei a XI-a A, profilul protecţia mediului, de la Grupul Şcolar de Chimie industrială ,, Terapia” a monitorizat traficul rutier între orele 14°°-15°° în următoarele locaţii din Cluj-Napoca: Intersecţia de la Gară, Intersecţia Centru, Sensul giratoriu Mărăşti, Sensul giratoriu Mănăştur, Sensul giratoriu Zorilor. Rezultatul a aratat ca contributia la emisia de CO au avut-o: autoturisme: 88%, motociclete: 1%, auto transport public: 3%, auto transport marfa 8%.
Cum poate fi redusa poluarea
Transportul alternativ este definit ca: orice mijloc de transport ce implica diminuarea utilizarii de benzina si motorina. Se refera de regula la orice mijloc de transport în afara masinilor personale ce utilizeaza combustibili conventionali.
Sistemele durabile de transport au o contributie benefica asupra sustenabilitatii sociale, economice si ecologice, a comunitatilor pe care le deservesc. Aceasta îmbunatatire a calitatii vietii urbane poate fi obtinuta prin implementarea unui Plan de Mobilitate Urbana Durabila, care în multe cazuri ar presupune o regândire serioasa a mediului si a planificarii urbane. Planul de Mobilitate Urbana Durabila este un set de actiuni orientate catre introducerea unor forme mai sustenabile de calatorie, cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta si transportul public dintr-un oras, adica mijloacele de transport compatibile cu cresterea economica, coeziunea sociala si protectia mediului, asigurând astfel o calitate mai buna a vietii pentru cetateni.
Pentru a dezvolta durabil un oras este foarte important sa se actioneze în doua directii:
• Schimbarea comportamentului si atitudinii cetatenilor si
• Schimbarea planificarii si organizarii spatiilor urbane.
Spatiul
Transportul si mai ales transportul individual nu este doar o problema de consum energetic sau emisii, ci si de spatiu. Privind strazile unui oras vom vedea masini pe fiecare parte a acestora, spatii mari de parcare în fata supermarketurilor sau chiar parcari acoperite. O masina obisnuita necesita un spatiu de parcare de 2,5 x 5m, adica 12,5mp. Spre deosebire de aceasta, o bicicleta necesita în medie doar o suprafata de 1,5 mp.
Examinând centrele istorice ale diferitelor orase în comparatie cu partile moderne nou construite ale oraselor, observam ca strazile sunt mai înguste. Acestea sunt adesea suficient de largi pentru a permite masinilor sa circule într-o singura directie. Gândindu-ne la volumul redus de trafic existent la momentul construirii acestor parti ale orasului, este usor sa concluzionam ca orice crestere a traficului înseamna si cresterea cererii de spatiu.
Ciclismul
Ciclismul are un rol major in orice Plan de Transport Urban Durabil. Acesta ajuta la reducerea congestionarilor, a poluarii locale a aerului si a emisiilor care provoaca incalzirea globala. 23% din calatoriile cu masina sunt mai mici de 2 mile (aprox 3 km), o distanta care poate fi parcursa usor cu bicicleta in mai putin de 15 minute. Daca oamenii aleg sa faca unele din aceste calatorii cu bicicleta, am putea avea un impact considerabil asupra congestiei locale si poluarii.
Avantaje: Economiseste din spatiul urban, Economiseste bani, Promoveaza sanatatea si bunastarea, Face calatoria placuta, Reduce timpii pierduti in traansport, poate chiar sa imbunatateasca viteza de deplasare per total. Dar pe de alta parte, exista bariere care impiedica dezvoltarea acestui tip de transport: interzicerea parcarii pe locurile destinate ciclistilor este rareori incurajata, lipsa unei infrastructuri dedicate, drumuri ingustate si opriri dese, reguli de trafic pentru biciclisti si rutele de obicei neclare, uneori sunt considerati automobilisti, alteori pietoni, lipsa de intelegere a problemelor biciclistilor in cadrul consiliilor oraselor si al politiei.
Sunt multi oameni carora le-ar placea mersul pe bicicleta dar nu pot avea una pentru ca spatiul de acasa este limitat, pentru ca o bicicleta acasa poate deveni o bataie de cap. Solutia este folosirea in comun a bicicletelor! Aceasta s-a dovedit a fi o incurajare pentru ciclism in viitor, intr-o multitudine de orase si tari din toata Europa si exista o crestere semnificativa a numarului de scheme operationale de biciclete in comun. De la Velib’ in Paris pana la Bicing in Barcelona, (si acuma) in Cluj si alte orase din Romania „I Love Velo”.
Exista cateva posibile imbunatatiri care se pot face pentru a trece peste aceste bariere. Una din cele mai importante imbunatatiri este construirea de rute pentru biciclisti pe langa zonele aglomerate sau periculoase. Aceasta retea ar trebui sa faca legatura cumva cu periferiile, in acest fel, multi oameni care locuiesc acolo pot evita conducerea masinilor. Primaria Cluj are in vedere o reţea de biciclete de la Cluj-Napoca la Floreşti şi Apahida. „Reţeaua de staţii self-service de închiriere biciclete” pe care municipalitatea doreşte să o implementeze la nivel metropolitan costă peste 16,8 milioane de lei. Primăria Cluj-Napoca doreşte să amenajeze o reţea de 51 de puncte multimodale ce oferă posibilitatea de închiriere a bicicletelor în regim self–service. După ce utilizatorul se autentifică, i se eliberează automat o bicicletă pe care o poate folosi şi depune apoi în oricare rastel automat din sistem. Concomitent, municipalitatea va amenaja şi o reţea de 22,6 kilometri de piste de biciclete şi 28 de kilometri de trasee pentru biciclişti.
În fiecare an, în perioada 16-22 septembrie în Europa se sărbătoreşte “Săptămâna mobilităţii europene”, care culminează, la 22 septembrie, cu “Ziua europeană fără maşini”, o sărbătoare promovată de Uniunea Europeană, pentru promovarea protecţiei mediului înconjurător. Sute de orase si municipii din intreaga Europa (din care 47 din Romania) si din afara acesteia participa, intre 16 si 22 septembrie 2010, la Saptamana europeana a mobilitatii, cel mai mare eveniment mondial dedicat deplasarilor urbane sustenabile. Tema campaniei 2010 – „Calatoriti mai inteligent, traiti mai bine” – pune accent pe efectele daunatoare pe care tendintele actuale din transportul urban le au asupra sanatatii cetatenilor. Scopul este incurajarea autoritatilor locale sa promoveze alternative la folosirea automobilelor si sa evidentieze impactul pozitiv al acestora asupra sanatatii publice si asupra mediului.
De la lansarea sa in 2002, Saptamana mobilitatii a cunoscut o crestere continua a numarului oraselor participante. Anul trecut s-a inregistrat in vederea participarii un numar record de 2 181 de orase reprezentand aproximativ 237 de milioane de locuitori. Ca urmare a campaniei de o saptamana au fost introduse peste 4 440 de masuri permanente. Saptamana europeana a mobilitatii constituie, de asemenea, un model de succes, fiind adoptata de tari din afara Europei, precum Argentina, Canada, Ecuador, Japonia si Taiwan.
Bicicleta
Definitie: „Bicicleta este un vehicul cu un cadru din metal usor, doua roti cu spite de sârma una dupa alta. Este condusa de un biciclist ce sta pe o sa, cu ajutorul ghidonului, frânelor si al celor doua pedale.”
De ce ar trebui sa mergem cu bicicleta? Raspuns: este bine pentru corpul vostru, va arde caloriile, va mentine în forma, va fortifica musculature, va scuteste de mersul la doctor, lupta împotriva diabetului, va fereste de timpii lungi de asteptare în cazul ambuteiajelor, va limpezeste mintea, reduce stresul, va aduce noi prieteni, este cool, este bine pentru mediu, este silentioasa, reducând poluarea fonica. Daca din în ce mai multa lume ar merge cu bicicleta, s-ar putea diminua/scurta problemele de trafic.
Ce tipuri de biciclete sunt disponibile pe piata?
• Biciclete de sosea – rapide si usoare – biciclete sport (hobby) si utilitare (cumparaturi etc.)
• Biciclete pentru tururi – robuste, confortabile si capabile sa care încarcaturi grele
• Mountain-bike – biciclete de teren (cauciucuri late si cu crestaturi mari)
• Biciclete Tandem – pentru doua persoane asezate una în spatele celeilalte.
Bicicleta ca mijloc de transport este folosita: pe distante scurte (sub 3km), pentru mersul la scoala, vizitarea prietenilor, cumparaturile la pietele locale, mersul la un centru sportiv, in parcuri si centre de ciclism, pentru economie de timp în oras, în timpul grevelor de metrou, pe distante medii (3km-25km), excursii catre zonele recreationale si catre alte orase si localitati din jurul orasului tau, accesul la locurile neacoperite de mijloacele de transport în comun, tururi turistice pe bicicleta, utilizarea mountain-bike-urilor pe drumurile, forestiere. Este ieftina, nepoluanta, mica si silentioasa!!!
Declaratia unui ciclist din Cluj: “Am inceput sa circul cu bicicleta prin oras in urma cu 2 ani, in special pentru deplasarea la/de la serviciu. Am parcurs circa 2200 km NUMAI prin oras. Fara bicicleta as fi fost nevoit sa circul cu masina. Masina mea consuma in regim urban 9.5 litri benzina/100 km, deci la 2200 km ar fi consumat 209 litri de benzina. Prin arderea acestei cantitati s-ar fi emanat in atmosfera 485 kg de CO2. Pot spune ca in 2 ani de biciclit am poluat cu aproape 500 kg de CO2 mai putin si am facut aprox 200 de drumuri dus-intors pana la serviciu.”
Personalitati despre mersul pe bicicleta:
“Când moralul a scazut, când ziua pare întunecata, când munca devine monotona,când nu prea mai ai speranta, urcati în saua bicicletei si porniti la drum, fara a va gândi la nimic altceva decât la acea calatorie.” – Sir Arthur Conan Doyle, 18 Ianuarie, 1896, Revista Scientific American.
“M-am gândit la ea în timp ce mergeam pe bicicleta.” – Albert Einstein, despre teoria relativitatii.
Concluzii
Sistemele durabile de transport au o contributie benefica asupra sustenabilitatii sociale, economice si ecologice, a comunitatilor pe care le deservesc. Sistemele conventionale de transport au un impact semnificativ asupra mediului, contribuind cu 20-25% la consumul global de energie si la emisiile de dioxid de carbon. Emisiile de gaze cu efect de sera din transport cresc mult mai repede decât în orice alt sector.
Bibliografie
1. Proiectul Competence (din Programul IEE)
3. Mihai Savu, Declaratia unui ciclist din Cluj, email: mihai.savu@gmail.com
4. TRANSPORTUL RUTIER ŞI EMISIILE DE DIOXID DE CARBON – Proiect realizat de Clasa a XI-a A, Îndrumător: Ing. Turean Silvia Corina, Grupul Şcolar de Chimie Industrială „Terapia” , Cluj Napoca, ROMÂNIA
5. Internet:
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
Salut Ioana,
Doar acuma vad mesajul tau.
Ma poti contacta pe email: Margas_ro@yahoo.com
Sa ne auzim cu bine!
Margareta
Buna ziua, sunt studenta la Comunicare si PR anul I, si proiectul nostru este o campanie publica, iar eu si colegii mei de echipa ne-am gandit ca acest subiect ar fi unul foarte interesant pentru campania pe care trebuie sa o dezvoltam, si as dori sa va rog, D-na Margareta Stan, daca se poate sa ne da-ti o adresa de e-mail prin care sa va cer mai multe detalii, poate chiar vom putea colabora pentru o imbunatatire a transportului pe bicicleta. Va multumesc. O zi frumoasa!
Scopul prezentarii si articolului a fost tocmai de a constientiza pe cei prezenti la simpozion depre beneficiile mersului pe bicicleta. La simpozion, nimeni nu auzise “pana in acea zi despre “Saptamana mobilitatii”, si nici de “Ziua fara masini”. Daca Primaria din Cluj nu face publica aceasta actiune, sa incercam noi anul viitor sa facem asa incat cetatenii Clujului sa cunoasca detaliile si scopul acestei actiuni. La Simpozion am convins cel putin o persoana sa foloseasca bicicleta pentru transportul in oras; tuturor le-am spus ca anul viitor ii intreb cati au inceput sa o foloseasca ca mijloc de transport. Recunosc ca eu am prins curaj sa folosesc bicicleta in Cluj dupa ce timp de 3 saptamani am mers cu ea in Japonia, pe pistele amenajate pe trotuare, ca in poza. Fiica mea din Japonia a citit si ea articolul si e mandra de faptul ca noi incercam sa incurajam mersul pe bicicleta si in Cluj. Pana in martie 2009 eu puneam bicicleta pe masina si mergeam cu ea asa pana la Somesul Rece sau Tarnitza de teama de soferi agresivi si neatenti. Intre timp am prins curaj, merg lejer prin Cluj, ori pe piste, ori pe carosabil si ma bucur sa vad ca din ce in ce mai multa lume ca a incept sa mearga cu bicicleta prin oras. Felicitari APN si CCN pentru initiativa de a incuraja studentii prin organizarea “Promenadei pe biciclete” din data de 6 octombrie 2010. Sa ne auzim cu bine!
Andrei, cred ca ceea ce lipseste este constientizare de catre clujeni a beneficiilor mersului pe bicicleta (sau, de ce nu, chiar si a mersului pe jos sau cu transportul in comun) precum si exemple concrete de oameni din anturajul lor, care sa vina la job (cazul cel mai concret) pe bicicleta.
Daca mai multi clujeni ar iesi cu bicicleta pe strada in fiecare zi si nu numai cu ocazia marsurilor, cu siguranta ca Primaria ar sesiza acest lucru. Dar cum fiecare e probabil grabit sa ajunga la job, sau e comod, putini din cei ce participa la marsuri folosesc cu adevarat, zilnic, bicicleta.
Schimbarea la noi se pare ca nu se va face de sus in jos, fiindca conducatorii nostrii actuali au alta vocatie, din pacate, decat cea de lideri ai schimbarii … Iar daca chiar ne dorim ca mersul pe bicicleta sa “prinda”, cred ca trebuie ca fiecare din noi sa ne “schimbam”, sa transpunem ideile noastre in fapta, indiferent de atitudinea majoritatii …
Un articol foarte interesant, care ar fi bine sa fie citit si de Domnul Primar Apostu.
As dori sa comentez un pasaj:
“Primaria Cluj are in vedere o reţea de biciclete de la Cluj-Napoca la Floreşti şi Apahida. „Reţeaua de staţii self-service de închiriere biciclete” pe care municipalitatea doreşte să o implementeze la nivel metropolitan costă peste 16,8 milioane de lei. Primăria Cluj-Napoca doreşte să amenajeze o reţea de 51 de puncte multimodale ce oferă posibilitatea de închiriere a bicicletelor în regim self–service. După ce utilizatorul se autentifică, i se eliberează automat o bicicletă pe care o poate folosi şi depune apoi în oricare rastel automat din sistem. Concomitent, municipalitatea va amenaja şi o reţea de 22,6 kilometri de piste de biciclete şi 28 de kilometri de trasee pentru biciclişti.”
Intentiile sunt bune, din pacate toate sunt in viitor la stadiul de “are in vedere…” , “doreste sa …” si “va amenaja…”.
Oana Buzatu, purtatoarea de cuvant a Primariei a declarat ca “În acest moment clujenii se deplasează cu maşina. Aceasta este realitatea Clujului” si „În momentul în care va creşte numărul bicicliştilor în Cluj va creşte şi lăţimea benzilor şi numărul pistelor destinate acestora.”
O atitudine total GRESITA a Primariei … daca biciclistii ar avea pe unde circula in siguranta ati vedea mult mai multi pe strada si nu ar considera ca trebuie sa fii “sinucigas” sa mergi cu bicicleta prin oras.