Proiectul de lege privind protejarea arborilor remarcabili din România a primit miercuri, 29 martie, votul decisiv în Camera Deputaților și va merge spre promulgare.
Conform proiectului de lege, arborii seculari ar urma să înregistrați într-un registru special și nu vor mai putea fi tăiați decât în situații excepționale.
Inițiativa legislativă a fost propusă de către deputata Diana Buzoianu și senatorul Aurel Oprinoiu, în urma discuțiilor și consultărilor purtate cu specialiștii Tibor Hartel și Arghius Viorel de la Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului – UBB, coordonatorii inițiativei Arborii Remarcabili din România, precum și cu Florin Stoican și Prof. Laura Bouriaud, Universitatea “Stefan cel Mare” din Suceava.
“Vom înființa un registru oficial în care fiecare dintre noi vor putea face cerere să fie înregistrați arborii seculari din localitățile voastre și să nu mai poată fi tăiați decât în cazuri cu totul şi cu totul excepționale! Prea mulți astfel de arbori au fost tăiați în ultimii ani. Punem un stop la această practică! Mai avem de lucru. Va trebui să găsim măsuri de protecție și pentru arborii seculari din pădurile din România. Pasul de astăzi, însă, e unul foarte important. Pentru el au muncit ani de zile societatea civilă, mii de cetățeni, academicieni și experți.”, a declarat deputata Diana Buzoianu, una dintre inițiatoarele proiectului legislativ.
Arborii bătrâni au o sumedenie de valori, printre care istorice, culturale, ecologice și genetic-economice
Tibor Hartel, biolog, Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului – UBB: “Cel mai bătrân stejar din România are 800-900 de ani. Stejarii bătrâni au prins ere economice total diferite decât ceea ce este în prezent. Stejarul acela din Pădurea Hoia, care are acum 250 de ani și 540 cm în circumferință, cel mai gros stejar din Cluj, era să zicem ‘adolescent’ pe la vârsta de 100 ani. Erau atunci alte vremuri economice, valoarea stejarului era dată de ghindă și câți porci pot să susțină aceste ghindării, asta cam până în secolul 19. Valoare ghindei fiind ridicată, dar având și umbră, coronamentul fiind mare, stejarii erau presarăți pe pășuni, pentru ghindă și pentru umbră. Astăzi însă s-a ajuns la situația că pășunatul cu porci nu mai există. Acești stejari vin însă din aceste vremuri tradiționale.
Au deci o valoare istorică, culturală foarte ridicată. Pe de altă parte, foarte mulți dintre acești arbori poartă semnele intervențiilor umane. Erau arbori lucrători, lucrau pentru oameni, și au fost susținuți pentru servicii. Până când au avut coronament sănătos și fructe, au fost ținuți. Din această cauză nu mai exista arbori bătrâni în agricultura modernă. Modul în care valorizam noi arborii influențează longevitatea acestora.
Acești arbori conțin informații despre sol și mediul înconjurător mai mult decât o bibliotecă întreagă. De asemenea, un stejar de 400 de ani este habitat pentru alte 2.000 specii, sunt structuri cheie, hub-uri de biodiversitate. Niciodată nu va putea fi înlocuită valoarea ecologică a unui arbore bătrân.
Arborii bătrânii sunt de asemenea câștigătorii loteriei genetice de supraviețuire. Dacă dorim să avem păduri pentru exploatare economică in viitor, acele păduri se vor forma din materialul genetic al arborilor bătrâni. Prin urmare a tăia acești arbori însemnă a crește vulnerabilitatea economie forestiere.“.
“Este deci foarte importantă protejarea acum a arborilor bătrâni nu numai în orașe, ci si pe pășuni și în păduri, de la câmpie la munte, oriunde.”, concluzionează biologul Tibor Hartel.
Proiectul de lege privind protecţia arborilor remarcabili poate fi consultat integral, aici.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
