Ce am simţit că a lipsit din tabăra mea, cea a iubitorilor de natură, este un argument economic solid pentru prezervarea Roşiei Montane. Ce urmează acum reprezintă tentativa mea de a umple acest gol. O fac nu numai dintr-un puseu emoţional (pentru că iubesc natura), nu numai din spirit civic (România are nevoie de o societate civilă activă mai mult decât tot aurul de pe pământ), ci pentru că sunt convins că exploatarea aurului va crea mai multe probleme economice decât va rezolva.
Pentru a evita să vă irosesc timpul inutil, voi prezenta aici un sumar a argumentelor de bază ce vor fi discutate în detaliu mai jos:
- Exploatarea resurselor naturale (aur, petrol, gaze naturale) creează instabilitate economică în mai toate țările în curs de dezvoltare (sari direct la capitol).
- Banii generaţi la bugetul de stat din exploatarea resurselor au şanse mici să genereze bunăstare pentru cetățenii de rând (sari direct la capitol).
- Mineritul are impact mic asupra economiilor locale, şi de cele mai multe ori sfârşeşte prin a le amaneta viitorul (sari direct la capitol).
Şi, pentru că analiza fără recomandări e paraliză, iată sumarul unor idei pentru a transforma Roşia Montană într-o comunitate cu adevărat sustenabilă:
- O Roşie Montană mai accesibilă şi mai vizibilă (sari direct la capitol).
- O Roşie Montană bine integrată la nivel regional (sari direct la capitol).
- O Roşie Montană unde toţi putem ajuta, şi unde mulţi o fac deja (sari direct la capitol).
Dacă vă am încă atenţia, şi dacă nu sunteţi complet convinşi de sumarul de mai sus, mai jos găsiţi o discuţie de ansamblu pe marginea fiecărei idei.
Despre blestemul resurselor şi Boala Olandeză
Cele două grafice de mai jos înfăţişează performanţa economică a două tipuri de ţări. Pe de o parte sunt ţările care s-au dezvoltat organic, promovând o economie eclectică, competiţie şi inovaţie; pe de altă parte sunt ţările care îşi generează mare parte din venituri din exploatarea resurselor. Dacă pentru prima categorie creşterea economică e predicitbil ascendentă, pentru cea de a doua categorie, economia pare sa fie victimă a hazardului. Asta, cu toate că au pornit de la o bază mult mai înaltă ca cea a ţărilor dezvoltate – Kuweit şi Qatar au avut în 1950 un PIB pe cap de locuitor triplu faţă de SUA, Germania, sau Franţa.
Creştere economică (PIB pe cap de locuitor) în ţări dezvoltate şi ţări dependente de exploatarea resurselor
Sursă: Angus Maddison. 2003. The World Economy: Historical Statistics. OECD Publishing
Paradoxul ţarilor care au resurse naturale (şi ca atare venituri substanţiale la buget) dar nu au dezvoltare economică stabilă, este cunoscut în lumea econmică sub termenul de „Boala Olandeză” (în engleză, The Dutch Disease). Termenul s-a născut în 1977 după o analiză a revistei The Economist despre căderea economiei Olandeze în 1959. În acel an, prietenii noştri din Vest au dat peste un substanţial zăcământ de gaze naturale. Bucuroşi nespus că le-a pus Dumnezeu mâna în cap, olandezii s-au pus pe exploatat… şi pe încasat. Banii de pe gaz au început să vină şi să umple visteria statului – aşa cum anticipa toată lumea atunci. Din păcate însă, cum de multe ori se întâmplă în întâmplări de genul ăsta, acesta nu a fost sfârşitul poveştii. La scurt timp după ce au început să încaseze banii de pe gaz, olandezii au observat că celelalte sectoare ale economiei – în special motorul industrial – au avut de suferit. Economia reală a tuşit mai întâi, iar după aceea a început să horcăie. A contractat practic o boală. Ceea ce figurile ilustre de la The Economist au purces să explice în analiza lor, poate fi sumat ca atare: dezvoltarea sustenabilă nu poate fi susţinută cu bani câştigaţi uşor. De altfel, dacă veţi studia politicile de dezvoltare econmică ale statelor dezvoltate, veţi vedea că mai toate pun exploatarea resurselor printre ultimele priorităţi. Multe preferă să conserve resursele pe care le au pentru vremuri cu adevărat grele.
Modul în care Boala Olandeză operează este relativ simplu. Pentru orice ţară, disponibilitatea resurselor este o tentaţie mare. Exploatarea şi vânzarea acestor resurse generează venituri imediate, în surplus faţă de economia reală. Ceea ce însă pare o binecuvântare la prima vedere, este de fapt un blestem bine deghizat. Surplusul de venit generat peste ce produce economia reală, pune presiuni asupra monedei naţionale, iar o monedă naţională care se apreciază descurajează exporturile. Exploatarea resurselor concurează practic direct cu economia reală. Astfel, fiecare Leu scos din aurul de la Roşia Montană va concura cu Leii generaţi de alte sectoare economice. Problema este că aceste „alte” sectorare economice sunt cele care permit dezvoltarea sustenabilă a României. A doua problemă e că această concurenţă este neloială.
Dacă firmele din economia reală trebuie să concureze unele cu altele pentru angajaţi, contracte, şi capital, companiile miniere scot practic bani din piatră seacă. Veniturile generate de această industrie le permit să atragă oamenii cei mai bine calificaţi de la nivel local, oferindu-le salarii pe care firme din economia reală nu şi le pot permite. De exemplu, o mică fermă nu are cum să concureze cu un gigant din industria minieră.
Se ajunge astfel ca o mare parte a forţei de muncă să fie acaparată într-o industrie care nu generează inovaţie, şi care prin raison-ul ei d’etre nu este sustenabilă. Mai toate oraşele miniere au eşuat în creerea unei baze economice alternative. Salarile oferite de industria minieră atrag mare parte din forţa de muncă locală, şi descurajează iniţiativa privată. Când mina moare, trage de obicei după ea şi oraşul construit în jurul ei.
Despre spanioli şi Mirajul Aurului
Aurul nu generează bunăstare. Dacă nu mă credeţi pe mine, întrebaţi-i pe spanioli. În momentul în care s-au pus să aducă în Spania aurul acaparat din lumea nouă, erau unul din cele mai puternice imperii ale timpului. După ce şi-au umplut cuferele cu aur au început încet, încet să decline … până când au ajuns la periferia Europei dezvoltate. Din păcate nu au avut economişti care să le spună că mărirea cantităţii de aur crează la un monent dat inflaţie, iar inflaţia e tare păcătoasă pentru o economie. De asemenea nu au avut pe nimeni să le spună cât de rău e să ai o economie rentieră, în care mai toţi trăiesc de pe veniturile generate din aur, şi nimeni nu se chinuie să genereze valoare reală. În timp ce spaniolii îşi construiau palate din aurul Americilor, englezii îşi contruiau primele fabrici textile şi porneau revoluţia industrială.
Aurul a acaparat imaginaţia oamenilor din vremuri străvechi, dar el are exact valoarea pe care i-o dăm noi. Dacă, de exemplu, s-ar găsi un înlocuitor pentru aur în producţia industrială, şi dacă oamenii şi-ar pierde apetitul pentru bijuterii, valoarea aurului ar intra în cădere liberă. Mai ales în vremuri de criză, nu prea ai ce să faci cu aurul decât să-l pui la puşculiţă şi să aştepţi timpuri mai bune. Nu poţi să-l mânci, nu poţi să-ţi faci o casă cu el (ei bine, poţi să ţi-o poleieşti cu aur), nici nu mai prea poţi să-l foloseşti ca mijloc de schimb.
Dacă în trecut aurul a avut o valoare relativ stabilă, şi mai toate monedele naţionale trebuiau să aibe acoperire în aur, acum, aurul fluctuează în funcţie de cerere. Asta înseamnă că poate să crească azi şi să scadă măine. Graficul de mai jos ilustrează acest lucru bine. Aşadar, chiar dacă preţul aurului este mare acum, poate să fie cu mult mai mic în viitor. Mulţi investesc la greu în aur acum, dar riscă să rămână cu depozite supraevaluate care pe viitor nimeni nu va vrea să le cumpere. Iar aurul s-ar putea să ajungă atât de ieftin încât să nu mai merite să fie exploatat.
Preţul unei uncii de aur
Sursa: http://www.onlygold.com/tutorialpages/prices200yrsfs.htm
De altfel frenezia cu care unii cumpără acum aur, seamăna al naibii de mult cu frenezia celor care s-au pus să investească în proprietăţi imobiliare înainte de începerea crizei. Dacă vă uitaţi la graficul de mai jos, veţi vedea că fluctuaţile de pe piaţa imobiliară Americană sunt similare cu cele de pe piaţa aurului. Atâta că aurul se află încă în plin avânt. Dacă preţul aurului intră în scădere liberă, orice explotator privat va intra în panică. Iar când oamenii intră în panică, fac lucruri stupide (ca de exemplu, au mai puţină grijă la normele de mediu, şi investesc mai puţin în siguranţa angajaţilor şi a comunităţii locale).
Se spune că din toată afacerea Roşia Montană, statului român i-ar reveni în jur de €1-1,5 miliarde. Lăsând la o parte că această sumă este infimă în comparaţie cu nevoile de investiţii ale României (bucata de autostradă de la Turda la Gilău a costat mai mult), există şanse mari ca banii să nici nu fie folosiţi pentru investiţii. Nu pentru că guvernul nu ar dori să facă lucrul acesta, ci pentru simplul fapt că nu există capacitate la nivel central şi local pentru implementarea de proiecte complexe şi fezabile. Rata la care au fost absorbiţi cei aproape €20 de miliarde de bani gratişi primiţi de la UE, demonstrează lucrul acesta destul de bine.
Norocul cu fondurile structurale este că ele sunt expres gândite pentru investiţii complexe în diferite domenii. UE ne-a impus să cheltuim banii cu cap. Fără acest factor de coerciţie, tendinţa naturală a autorităţilor este să cheltuie banii pe ce e mai uşor. De altfel not toţi avem o aversiune faţă de nou şi preferăm să facem ceea ce ştim deja să facem. Pentru mai toate guvernele din lumea asta, cel mai uşor lucru de făcut când se trezesc cu bani în plus, e creşterea salarilor bugetarilor şi lărgirea aparatului de stat.
În România, boom-ul economic al anilor 2000-2008, şi banii în plus la buget, au fost urmaţi de o expansiune cu 17% a angajaţilor la stat, în timp ce numărul total al angajaţilor a crescut cu numai 1.3% (INS). Mai mult, veniturile bugetarilor au crescut de 6.5 ori (ne-ajustate pentru inflaţie), în timp ce veniturile tuturor angajaţilor au crescut de 5.2 ori. În 2009, România avea 1,4 milioane de bugetari, şi unul din trei angajaţi lucra pentru stat.
Creşterea numărului de angajaţi în sectorul de stat, mai ales într-o perioadă de boom economic, înseamnă o piaţă de muncă mai mică pentru sectorul privat. Există astfel o posibilitate mare ca banii generaţi pentru statul român din exploatarea aurului să intre iarăşi în concurenţă cu sectorul privat şi să aibe un impact negativ asupra economiei reale.
Despre capitalul uman şi creştere economică
O economie veritabilă este suma oamenilor din care este alcătuită, nu suma resurselor naturale pe care le deţine. Roy Harrod, Evsey Domar, Bob Solow, şi Paul Romer au pus bazele teoriei creşterii economice. Unul din ei (Solow) a primit premiul Nobel pentru Economie, unul ar trebuie să-l primească (Romer), şi ceilalţi doi l-ar fi primit dacă ar fi trăit mai mult. Concluzia pe care ei o trag, după o analiză atât teoretică cât şi empirică, este că singurul mod prin care o ţară poate să menţină o rată de creştere constantă este prin încurajarea şi promovarea capitalului uman.
Esenţa teoriei moderne a creşterii economice, teorie pe care toţi politicienii ar trebui să o ştie, este simplă: pentru ca o ţară să aibe creştere economică sănătoasă trebuie să îşi clădească economia pe progres tehnologic endogen. Pentru a avea progres tehnologic endogen, are nevoie de o masă critică de capital uman – oameni care gândesc, lucrează, şi imaginează lucrurile altfel.
Noua Dacie este un exemplu de progres tehnologic endogen. Chiar dacă noul concept a fost gândit de specialişti francezi, angajaţii uzinei şi-au adus aportul la realizarea schimbării imaginii mărcii Dacia. Au contribuit practic la realizarea unei adevărate revoluţii în industria automobilistică. Nu au venit cu un nou tip de maşină – mai rapidă, mai oacheşă, mai solidă. Chiar dacă noile modele se pot compara cu greu cu ce ştim noi din Epoca de Aur, ele nu sunt cu nimic mai speciale decăt pletora de automobile ce încarcă străzile lumii. Cu ce a venit nou Dacia însă, este un nou mod de vănzare şi de marketing. Ei au creat maşina de €5.000. Cu acest simplu giumbuşluc, care bineînţeles a presupus ani de planificare şi un proces asiduu şi complex de implementare, au întors piaţa automobilelor cu fundul în sus. Au întors-o aşa de bine, încât acum 80% din Dacii merg la export, şi sunt vândute de trei ori mai multe Dacii in Germania decât în România (http://www.zf.ro/zf-english/dacia-sales-in-germany-three-times-as-high-as-in-romania-in-april-4405790/).
Organizatorii FânFestului sunt un alt minunat exemplu de capital uman veritabil. Într-o societate care îşi caută încă repere, ei au venit cu un mod ingenios şi efectiv de a mobiliza societatea civilă. Ei au reuşit să realizeze ce programe bine finanţate ale Uniunii Europene, şi ale altor organizaţii internaţionale nu au reuşit să facă: să scuture conştiinţa românilor şi să-i determine să se gândească la mai mult decât la propriul interes. Au făcut acest lucru fără resurse, fără o campanie media scumpă, bazându-se pe efortul şi implicarea unei armate din ce în ce mai mare de voluntari.
Dacă mişcări de genul FânFest ajută la formarea unei pepiniere de capital uman (oameni care învaţă să gândească şi să acţioneze într-un mode diferit), la nivel global, mineritul este cunoscut ca unul din sectoarele economice cu cele mai mici rate de generare a capitalului uman. De altfel, în ţările dezvoltate, foarte puţini oameni mai lucrează în minerit. Iar cei care lucrează în acest sector nu trebuie să vină cu cine ştie ce inovaţii. Exemplul Roşiei Montane este cât se poate de ilustrativ în acest sens. De pe vremea dacilor şi romanilor, şi până la închiderea minei în 2006, tehnicile de minerit nu au evoluat fantastic de mult. În esenţă, minerii sapă galerii, scot rocă afară, şi încearcă să separe materialul valoros din această rocă. De altfel, mare parte din aurul de la Roşia a fost exploatat deja de către romani, care foloseau tehnici ce nu au fost îmbunătăţite substanţial până ziua de azi.
Exploatările miniere deseori lasă oameni nepregătiţi în urmă odată ce resursele exploatate sunt epuizate. Ele nu generează dezvoltare ci numai venituri în plus. Comunităţile miniere ar fi mult mai câştigate dacă oamenii de acolo ar învăţa să-şi investească energia şi creativitatea în cizelarea propriului destin. Continuarea exploatării aurului la Roşia nu va face decât să prelungească un deznodământ deja cunoscut. Din Valea Jiului până în Baia de Arieş (mai jos puţin de Roşia Montană), mineritul şi-a dovedit incapacitatea de a susţine o economie locală sănătoasă. Mai mult, mineritul a demonstrat că lasă în urmă o forţă de muncă care cu greu poate fi reconvertită. Niciun guvern responsabil din lumea asta nu ar trebui să încurajeze dezvoltarea industriei mineritului – aceasta nu numai că are un efect disruptiv asupra economiei reale, dar şi amanetează viitorul comunităţilor locale prin angajarea lor în activităţi cu puţină inovaţie şi fără perspectivă de viitor.
E normal ca oamenii din Roşia să dorească să aibe un loc de muncă, şi să aibe un venit care să le permită să aibe grijă de ei şi de familile lor. Mă întreb însă căţi din noii angajaţi preconizaţi vor veni de la nivel local şi regional. Mineri care şi-au căştigat traiul tăind în piatră vor trebui practic reconvertiţi în pirotehnişti şi şoferi de basculante gigant. Chiar dacă toţi noii angajaţi vor veni de la nivel local, costul ecologic, social, şi economic al unei noi exploatări nu justifică investiţia. În America, specialiştii economici lucrează la dezvoltarea unui sistem de „Contabilitate Verde”. Acest sistem va presupune o mai bună inventariere a costurilor de mediu şi sociale ale proiectelor de investiţii – practic va fi o variantă îmbunătăţită a procedeului de analiză cost-beneficii. Printre altele, se speră că acest nou sistem sa încurajeze proiecte de exploatare minieră cu efecte negative minime asupra mediului şi asupra comunităţilor locale.
De altfel, organizaţii internaţionale ca Banca Mondială fac studii de mediu riguroase pentru fiecare proiect de investiţii în care se implică, şi refuză proiectele care nu respectă criterii ecologice bine definite. Printre proiecte a căror finanţare a fost refuzată de Banca Mondială se numără şi cel propus de Gold Corporation pentru exploatarea aurului de la Roşia Montană.
Unii spun că în ciuda numărului mic de oameni care ar fi angajaţi la nivel local, şi în ciuda impactului negativ asupra mediului, impactul economic asupra localităţii şi asupra regiunii va fi unul pozitiv, şi justifică investiţia. Nu ştiu cine le-a făcut studiile de impact, dar sunt aproape sigur că nu a fost cineva care să ştie despre ce vorbeşte.
În sine, studiile de impact economic, a căror bază a fost pusă de un alt laureat al Premiului Nobel – Wassily Leontieff, sunt relativ simple ca şi concept, dar necesită un volum mare de date (pentru fiecare sector economic dintr-o economie) şi presupun un proces relativ complex de implementare. În principiu, aceste studii pleacă de la premisa că sectoarele unei economii sunt inter-conectate. Ca atare, o schimbare pozitivă într-un sector va avea un efect pozitiv asupra altor sectoare. Cu cât o economie are sectoare mai bine conectate între ele, cu atât aceste efecte pozitive vor fi mai mari.
Să luăm din nou exemplu Daciei. Dacă uzina de la Mioveni hotărăşte să îşi largească producţia cu 1.000 de unităţi, va avea efect direct asupra economiei locale prin angajarea de personal în plus şi prin generarea unor venituri mai mari la nivel local (efect direct). În plus, decizia lor de a-şi lărgi producţia va afecta pozitiv toate firmele din amonte care furnizează componente, şi toate firmele din aval care vând şi folosesc Dacii (efect indirect). Mai mult, ventiturile în plus obţinute de angajaţii Dacia şi de angajaţii firmelor furnizoare şi distribuitoare, vor curge în economia locală şi regională (efect indus).
Plecând de la această bază e uşor de dedus că o exploatare minieră nu poate să aibe decât un impact minim asupra economiei locale şi regionale. Mineritul aurului la noi în ţară este foarte slab conectat cu alte sectoare economice. Nu prea există, de exemplu, industrii care să folosească aurul în procese tehnologice, iar singurii furnizori de care au nevoie asemenea exploatări sunt producătorii de dinamită. În mare parte, aurul este scos, prelucrat la faţa locului, şi văndut mai departe. Nici măcar salariile în plus nu vor genera mare vâlvă avănd în vedere numărul relativ mic de angajaţi noi şi timpul scurt de exploatare.
De altfel, studii după studii au demonstrat că exploatările miniere au un impact economic minim asupra economiilor locale. Citiţi de exemplu articolul lui L.C. Stilwell, „ An input-output analysis of the impact of mining on the South African economy”. Dacă nu aveţi apetit pentru studii academice, uitaţi-vă numai la situaţia în care se află comunităţile miniere de pe glob. Nu există nici o altă industrie care să fi generat mai multe oraşe fantomă decât industria minieră. Ruşii se chinuie acuma să găsească o soluţie pentru cele peste 400 de oraşe monoindustriale moştenite din Epoca de Aur, şi care acoperă teritoriul rusesc de la Volga până la Vladivostock.
O Roşie Montană mai accesibilă şi mai vizibilă
În fiecare an Banca Mondială publică un raport de anvergură pe o temă bine stabilită. În funcţie de autori şi de tema aleasă, acest raport este mai mult sau mai puţin bun. Cel pe care l-au publicat în 2009 (World Development Report 2009: Reshaping Economic Geography) este genial. Dacă sunteţi pasionaţi de economie, merită să-l frunzăriţi – e una din cele mai bune lucrări economice scrise în ultimul timp.
Dar nu mă interesează atât de mult să aduc lauri raportului BM, cât aş dori să vorbesc despre câteva din ideile discutate acolo. Una din ideile de bază se referă la importanţa geografiei. În teoria economică clasică, geografia rar joacă un rol, şi modele economice sunt construite presupunând un spaţiu geografic plat. În realitate însă geografia este mai importantă decât toate politicile economice. Poziţia geografică a unei ţări are un rol zdrobitor în performanţa sa economică. Primele civilizaţii au apărut pe cămpiile fertile din Orientul Mijlociu, unde au putut să practice agricultura la scară mare. Primele imperii (cel grec, şi cel roman) s-au dezvoltat în interiorul unor peninsule bine protejate de munţi. Primele state europene au avut şansa să poată domestici mai multe plante şi mai multe animale decât confraţii lor din America, Africa, şi Asia, datorită climatului şi aşezării geografice favorabile (citiţi Guns, Germs, and Steel pe tema asta, şi vă garantez că nu o să regretaţi). Ca atare au reuşit să se dezvolte mai repede.
Şi în ziua de azi, cănd distanţele s-au micşorat datorită inovaţilor în sectorul transportului, geografia joacă un rol la fel de mare. Harta de mai jos ilustrează acest lucru bine. Astfel, cele mai dezvoltate zone în Uniunea Europeană sunt cele din interiorul continentului. Practic, poziţia lor geografică favorabilă le permite să facă comerţ în patru direcţii. În Europa, cu cât o ţară este mai aproape de acest motor economic, cu atât este mai dezvoltată.
Neşansa României este că este la ceva distanţă de acest motor. Şansa noastră este că acum suntem membrii UE. Ca parte a unui bloc econmic comun, distanţa faţă de pieţele din Europa de Vest s-au redus, fiind mult mai uşor comerţul în acea direcţie. Peste 70% din exporturile României merg acum spre UE, iar judeţele cele mai dezvoltate din România sunt cele care fac legătura dintre Bucureşti (cea mai mare piaţă din Romănia, şi principalul motor al economiei noastre) şi pieţele din Vest. Aceste judeţe formează practic un calapod al dezvoltării. Cu cât o regiune este racordată mai bine la pieţe mari de desfacere, cu atât este mai dezvoltată.
Pentru Roşia Montană, ca şi pentru alte localităţi asemenea ei, dezvoltarea unei alternative la minerit presupune micşorarea distanţei faţă de pieţele mari din zonă (Alba), din regiune (Cluj), din ţară (Bucureşti, Timişoara, etc.), şi din afară. Cu cât va fi mai uşor de ajuns la Roşia Montană, cu atât va fi mai uşor de dezvoltat o bază economică sustenabilă. De altfel un studiu al oraşelor mono-industriale din Europa (Phoenix Cities) arată că racordarea la centre de creştere din apropiere este un element crucial pentru renaşterea oraşelor mono-industriale. Proximitatea permite un flux de oameni şi idei, şi ajută la naşterea unei noi baze economice.
În afară de investiţile necesare în infrastructură (drumul până la Roşia este destul de prost şi mi-ar place mult să văd renăscută mocăniţa de pe Valea Arieşului), Roşia poate fi racordată mai bine la pieţe printr-o informare bună, şi prin creşterea numărului de oameni care merg să viziteze locurile de acolo. Ar fi bine de exemplu dacă ar exista o pagină web (poate există deja una) care să informeze oamenii ce fel de curse urcă în sus pe Valea Arieşului, şi cum e mai uşor de ajuns la Roşia. Cu cât vor fi mai mulţi oameni care să îşi facă drum spre Roşia, cu atât va creşte mai mult şi oferta de curse în zonă. Cu cât vor fi mai multe curse în zonă, cu atât va fi mai uşor pentru localnici să facă naveta şi să lucreze la firme din regiune. Astfel, piaţa muncii poate fi lărgită de la nivel local, la nivel regional. Dacă Roşienii nu găsesc de lucru imediat în Roşia, se pot orienta spre alte oraşe şi aşezări din zonă.
Consiliul Judeţean Alba şi Consiliul Judeţean Cluj ar putea încerca să acceseze finanţare europeană pentru îmbunătăţirea infrastructurii din zonă. Noi toţi am putea ajuta la racordarea Roşiei la lume, mergând acolo.
O Roşie Montană integrată la nivel regional
Roşia Montană poate să îşi creeze un viitor în afara mineritului, şi o poate face prin eforturi proprii. Are însă mult mai mult de câştigat dacă îşi va croi o strategie de dezvoltare care să se integreze bine la nivel regional. Pe principiul unde-s doi puterea creşte, Roşia poate, de exemplu, deveni o atracţie importantă a unui circuit turistic regional. Valea Arieşului are o lungime de 150 Km şi cei care au vizitat-o ştiu că este de o frumuseţe unică.
Valea Arieşului
Zona conţine numeroase peşteri, peisaje alpine, zone de drumeţie montană, şi alte aşezări cu profil minier. Una din fostele localităţi miniere, Rimetea a făcut deja tranziţia de la localitate minieră la localitate turistică de succes. Patru luni pe an locurile de cazare din Rimetea sunt ocupate complet, şi turişti continuă să vină şi în extra-sezon.
În afară de peisaje frumoase, Roşia Montană mai dispune de 150 de kilometrii de galerii – cât toată valea Arieşului (imaginea de mai sus vă dă o idee a scării acestor reţele subterane). Aceste galerii au fost săpate de romani, de habsburgi, de bandiţi, de întreprinzători privaţi, şi de comunişti. Valoarea lor de patrimoniu şi turistică este inestimabilă. În acei munţi se află practic o radiografie a istoriei Romăniei. Ar fi frumos ca în loc să radem această foaie a istoriei noastre, să adăugăm noi o altâ foaie.
Gândiţi-vă numai câte lucruri s-ar putea face cu 150 km de galerii amenajate pentru vizitatori. Cei care aţi vizitat Salina de la Turda aţi văzut că se poate – peste 400,000 de turişti merg acum acolo anual. Salina de la Turda, galeriile romane de la Roşia, şi alte exlpoatări antice din zonă pot fi integrate într-un circuit regional. Acest circuit regional poate fi legat la un loc prin repunerea în circulaţie a mocăniţei ce lega odinioară Turda şi Câmpeni. Din păcate nu am datele şi cunoştinţele necesare (în afara excursilor făcute zonă) pentru o analiză amănuţită a potenţialului de dezvoltare regională a zonei. În mod ideal însă, ar trebui urmărite obiective şi în afara turismului, pentru a crea o bază economică regională mai diversă şi mai rezistentă la fluctuaţii şi factori exogeni (de exemplu un sezon turistic slab datorită vremii proaste). În mod ideal, ar trebui gândită o strategie de dezvoltare regională în strânsă cosultare cu comunităţile locale.
Viitorul alternativ al Roşiei Montane se clădeşte deja
O discuţie avută dimineaţa devreme a generat ideea pentru eseul acesta. Eram la FânFest 2011, şi împărţeam camera cu doi prieteni. Cum ne-am sculat prea devreme pentru a ne începe ziua, şi prea târziu pentru a ne duce iarăşi la culcare, ne-am pus să discutăm despre ce s-ar putea face în Roşia Montană în afara mineritului.
Eu am venit cu proiecte grandilomane de investiţie în infrastructură şi proiecte de dezvoltare regională. (Am dezvoltat aceste idei, pe un ton mai reţinut, mai sus.) Unul dintre prieteni mi-a atras însă atenţia că tendinţa noastră, când vine vorba de planuri de viitor, este să complicăm inutil lucrurile şi să imaginăm totul la superlativ. Ne uităm la partea macro, dar uităm de partea micro – care de multe ori e mult mai importantă. Soluţile cele mai bune vin de obicei de la cei care sunt cel mai mult afectaţi de ele … iar soluţile veritabile de dezvoltare ar trebui să vină în primul rând de la ei.
Oamenii de acolo au deja multe idei bune, şi mulţi au găsit foarte repede alternativa la minerit. Unii au ferme organice, alţii produc lapte pe care ajung să îl văndă până la Sighişoara; unii au pensiuni, alţii au pornit mici restaurante şi baruri. Fân Festul, prin simplul fapt că este desfăşurat acolo, aduce venituri suplimentare în localitate şi face întreaga zonă mult mai vizibilă la nivel naţional şi internaţional. Am văzut la FânFest oameni din Cehia, Franţa, Olanda, America. Vin de peste tot şi pleacă încântaţi. Mulţi dintre ei, cum au fost nişte colegi de cameră din Cehia, vin an de an la Roşia.
Viitorul Roşiei Montane fără minerit a început deja să fie clădit!
Puteţi să ajutaţi si voi la această construcţie, care a pornit de la nivelul oamenilor de rând, şi care tot de ei e susţinută. Vizitaţi zona, faceţi ture de training cu firma, faceţi excursii cu şcoala (ţineţi-vă de profesorii voştri să vă aducă în zonă), faceţi o şcoală de vară de arhitectură, restaurare şi arheologie (cum o fac cei de la Asociația ARA din Bucureşti), faceţi o tabără de artă şi fotografie, faceţi turul galeriilor, staţi de vorbă cu oamenii, vedeţi care le este păsul, mâncaţi bine (să vă priască vacanţa), bateţi zona în lung şi-n lat, veniţi la FânFest, faceţi voi FânFestul vostru, scrieţi deputatului/deputatei care vă reprezintă şi spuneţi-le că nu doriţi minerit la Roşia, bloguiţi, scrieţi articole, faceţi artă, exprimaţi-vă în public, spuneţi prietenilor buni, luaţi-i si pe ei cu voi, luaţi şi pe vecini şi pe necunoscuţi, scrieţi un cântec despre Roşia (şi trimiteţi-l şi mie), mergeţi şi căutaţi iubirea la Roşia şi vă garantez că veţi găsi măcar iubirea pentru zonă şi oamenii din zonă, bucuraţi-vă de frumos, fiţi darnici, fiţi buni, fiţi noua faţă a României.
Opiniile exprimate sunt personale și nu reflectă poziția oficială a niciuneia dintre instituțiile menționate.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
In afara de dinti, penite pentru stilouri si bijuterii nu vad unde mai poate fi necesar aurul. Foarte putin in microelectronica si acolo unde este nevoie sa nu se oxideze.
Cred ca argumentatia dvs.ar fi potrivita pentru acest film http://www.detrumaenskeefteraar.dk/participate.aspx
Felicitări!
Companiile guvernate de actionari nu-si pot permite autolimitarea. Nu creste actiunea, actionarul pleaca si isi investeste capitalul in alta parte. Limitat la 2t (sau si 100, oricat ar fi) productie anuala valoarea la bursa in cel mai bun caz ar ramane stabila. Cu asta nu ar atrage capital suplimentar, deci ar fi o firma pe moarte.
Aceasta solutie ar fi deci doar un vis.
Felicitari, Marcele… admirabil spus.
Si bine documentat si argumentat… tare as vrea sa poata prezenta asa ceva si politicienii nostri balbaiti si aproape analfabeti…
Sunt perfect de acord cu toate cele scrise mai sus. Se pare ca nu e totul pierdut in tara asta…
Sunt un fost inginer ce pana in 90, nu mi am batut joc de meseria mea. Dupa 90, am supravietuit, avand un atelier de productie de utilaje destinate agriculturii.
Legat de Romania, evident sunt format in valorile vechi pe care le pretuiesc mai mult decat cele noi.
Pentru ce se intampla cu Rosia Montana, sufar mult.
Teoria mea este următoarea:
> Nu poti lua generatiilor viitoare, dreptul de a se bucura si ele de bogatia tarii unde se vor naste!
Deci a gandi ca poti distruge totul in 16 ani, lasand generatiilor viitoare doar desert si moarte este o blasfemie!
Nota: si pt acest „merit” sa fi incununat cu premiul mondial al celei mai productive firme din lume:1400000 dol/angajat, mai productiva ca Microsoft-cea mai titrata firma din lume ce de abia se apropie de 1000000 dolari, sau fata de media romaneasca de 50000 dol/angajat!!!!.Si doar folosind multa ,multa dinamita!!!? Cred ca ar merita si premiul Nobel!!!.
Exista un blestem al aurului: parfumul scump la sticluta mica! DINAMITA la PACHETELE MICI! Productia anuala in cei 2000 de ani de exploatare aurifera nu a depasit 3-4t/an!!
>O exploatare de 3 t/an la pretul actual, ar da de lucru la sute de oameni.
-Mizam pe tehnologia clasica folosita de 2000 de ani,extragerea din galerii,ce o vedeam ca o contrasolutie la,, bomba atomica ,,numita,, Golden Corporation -dupa noi potopul,,!
In aceasta solutie vedeam panaceul universal:sinergia pozitiva:conservare situri arheologice,turism,asigurare locuri de munca(la nivelul promisiunilor Golden Corporation!),regie de stat .
Citind ulterior un articol al dlui Santimbean fost ing Sef la rosia Montana, am inteles ca in galerii numai este aur ce poate fi extras rentabil.Am dedus ca fiind cauza pt care Ceausescu a apelat la tehnologia exploatarii in cariera deschisa, dar exploatand totusi rational, la nivel de 3 t/an, folosind cianura mai rational( datorita procesului de concentrare)si reducand in consecinta bazinele de slam in raportul de 1/20!!!.Am continuat sa gandesc ca la acest nivel, ajutata prin tehnici antipoluare si masuri de reabilitare, natura se poate autovindeca.
>>Cum impacam azi conflictul,asigurand de lucru localnicilor?
Considerati posibil a spune lui Golden Corporation:
,,Uitati sa va ganditi la a extrage 20t aur etc/an, lasand generatiile viitoare fara aur si alte mareriale pretioase, ce se pierd prin tehnologia dv ieftina.
Sunteti un intreprinzator binevenit si deci ..pana cand , intr o perioada determinata,veti aplica o noua tehnologie mai putin otravitoare,va permitem sa reluati lucrarile in tehnologia folosita acum 23 ani de Ceausescu(sau imbunatatita!!!) ,la nivelul limitat de 3 -4 t/an!In plus pt ca l am hulit,dv veti asigura tehnicile de prezervare si reabilitare a mediului la nivel stabilit de norme europene.
Nota:Chiar de li se va concesiona pt 30 de ani si gratuit!, perimetrul abandonat in 2006,cred ca , Golden Corporation va pleca cu viteza vantului acasa de unde a venit,neconvenindu i sa obtina un profit ,,uman,,!!!!!
In sinteza:
-ca stat nu pot exploata rapace ,intr un timp istoric ff scurt,lasand generatiilor viitoare fara nici o bogatie ,ci doar desert si moarte.
-Dar trebuie asigurat multor localnici, locuri de munca ,intr o meserie traditionala de minier.
-Daca galeriile vechi ar mai fi avut filoane ce sa asigure extragerea a 3 t/aur /an la ,preturile de azi al aurului,valoarea productiei ar fi asigurat de lucru la sute de oameni (la nivelul de angajare fluturat si folosit de Golden Corporation ce exploateaza continuu acest deziderat al localnicilor )
-Dar daca raspunsul exploatarii in galerii este negativ ,prin lipsa de rentabilitate economica,atunci se impune pt un timp determinat solutia aprobarii tehnologiei cu cianura ,dar cu exploatare limitata cantitativ anual( motivul primordial,cel moral, fiind datoria perpetua a statului fata de generatiile viitoare iar cel economic fiind prezervarea cantitatilor imense de alte metale rare,ce prin tehnologia ieftina ce ar practica o GoldCorporation,s ar pierde ineluctabil!
Cu mare stima,
Andrei Pintilie
@Pt Radu Rosia Montana este doar un caz al unui fenomen, iar fenomenle se rezolva prin reforme.
Ce-i azi la Roşia Montană mâine va fi in intreaga ţară, cand vor demara exploatarile gazelor de sist.
Cauza este faptul ca oamenii nu au fost pusi in posesia proprietatiilor si se mentine monopolul puterii centrale asupra zacamintelor si chiar a apei potabile.
Acestea ar trebui sa treaca in proprietatea comunelor si atunci multe ar avea solutii. Romania este paralizata pentru ca autoritatile locale nu au atributii si mai ales resurse si in lipsa fondurilor nu au intitative.
Cum ramane cu exploatarile ce se deruleaza deja in zona ardeal si care folosesc cianuri?
Felicitari pentru articol, problema e la moda dar astept de la oricine un articol sau un schimb de pareri privind la o alternativa viabila de dezvoltare a zonei. O solutie viabila aici ar fi viabila si pentru 60 % din restul tarii. Chestia cu turismul nu tine deocamdata. Pentru Spania solutia a dat-o Clubul de la Roma. Ei aveau deja infrastructura, castelele, hoteluri etc. La noi, prin acele hotarari si legi privind vanzarea produselor s-a distrus baza economica. In locul produselor autohtone avem hipermarketuri cu produse din Turcia etc. Va rog sa vedeti faptul ca toata lumea in comentariile lor prezinta doar efectul, doar constata efectul plecarii la munca in strainatate nu si cauzele. Solutii exista dar sunt de durata. Pe cei tineri ii astept sa se implice.
[…] 11 http://cluj.info/opinii/un-argument-economic-impotriva-exploatarii-aurului-de-la-rosia-montana/ […]
Vizavi de comentariul legat de Asociatia ARA : http://www.simpara.ro/RO/RO-560.htm
Se pare ca tocmai si-a incheiat activitatea…
Am citit tot, da’ capo al fine !
Un articol excelent, foarte frumos documentat si redactat, cu date suficiente pentru a fi pertinent si nu prea multe pentru a fi plictisitori. Nu stiu ce sa cred despre Rosia Montana, mai citesc, in schimb Marcel a castigat admiratia mea, ca om, pentru modul de gandire. Parca nu e pierduta speranta ca Romania mai are oameni vertebrali, cititi, coerenti si open-minded. AI respectul meu, mi-ar place sa colaborez cu tine.
Excelent punctat de Nicusor Dan despre Rosia Montana intr-un articol intitulat “Roşia Montană: miza de conştiinţă a unei generaţii, puterea de a ne privi în ochi”:
“Miza Rosiei Montane depaseste aceste planuri foarte grave.
Vorbim de modul in care se configureaza relatia intre societate si clasa politica pentru ani buni de acum inainte. Un privat a venit in Romania si a cumparat oameni politici, institutii, presa, tot. Nu si justitia, respect pentru instantele care au respins proiectul, in special cele din Cluj. Si pentru ca privatul nu poate sa produca un proiect legal, vrea o lege prin care el sa nu mai respecte legile din Romania, iar clasa politica se pregateste sa i-o dea. E vorba de un atac la statul de drept si la suveranitatea nationala.
Mai mult decat atat, vorbim de niste tarani din Rosia Montana care, de 15 ani, si-au pus in paranteza viata personala pentru a-si apara pamanturile, bisericile si cimitirele. Au devenit, fara voia lor, simbolul luptei pentru statul de drept in Romania. Lupta nu mai este a lor, este lupta de constiinta a unei generatii. Daca vom pierde, refuz sa imaginez aceasta perspectiva, ne vom duce in continuare la serviciu, ne vom face in continuare vacantele in Grecia sau in Vama Veche, vom protesta poate pentru o noua lege a salarizarii. Dar ne vom mai putea privi unul pe celalalt in ochi?”
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/rosia-montana-miza-de-constiinta-a-unei-generatii-puterea-de-a-ne-privi-in-ochi-2-97344.html
Sincer, eu nu prea am ce sa comentez in plus sau in minus, ci doar pot sa fac doua afirmatii:
1. un articol excelent si bazat pe documente si trimiteri concrete
2. comentarii excelente atat prin forma cat si prin continut
ma bucur inca o data pentru ca mai vad si asa ceva
Este, de departe, cel mai puternic argument (contra exploatarii), acela ca noi, cetatenii, nu vom beneficia aprope deloc de redevente …
Este un aspect foarte grav, care impiedica orice om (cunoscator al ,,realitatii” din Romania) sa fie de acord cu inceperea exploatarii.
Din pacate, nu a fost folosit ca unul din argumentele principale contra inceperii exploatarii, poate si din dorinta de a nu ,,deranja”, pe unii sau pe altii …
Peninsula Araba sau China se dezvolta cu viteza pentru ca au resurse pe care sa le exploateze. Fara petrol, de exemplu, nu ati fi auzit de Dubai… Intr-adevar, un stat se dezvolta mai bine daca este dezvoltat din punct de vedere industrial. Insa, nu exista industrie fara resurse. Cel mai elocvent exemplu din Romanica este Valea Jiului. Mineritul a avut un impact major asupra economiilor locale. Valea Jiului s-ar fi putut dezvolta in continuare daca nu ar fi cazut industria. A cazut industria, pretul la materii prime a cazut, minele nu au mai fost rentabile.
Pentru ca o tara sa se dezvolte, este nevoie de mai mult decat servicii. Avem nevoie de dezvoltare industriala. Insa, nicio tara nu s-a dezvoltat industrial daca nu avea acces la resurse. Ideea ca o tara devine instabila daca se exploateaza vine din exemplul tarilor africane… Noi nu suntem tara africana, suntem membra UE. Trebuie sa incepem sa facem economia sa mearga. Rosia Montana e deja o zona distrusa din punct de vedere ecologic… apa e intr-adevar ROSIE! Daca nu o sa incepem sa luam taurul de coarne o sa ramanem o tara de mana a doua, unde vine mafia italiana sa-si depoziteze gunoaiele.
spun de la inceput ca sunt impotriva exploatarii, insa ideea ca exploatarea resurselor nu aduce bunastare cetatenilor nu sta in picioare intru totul. Argumentul spaniol e desuet, e din alta epoca, ia arunca un ochi in tarile golfului: cum se face ca totusi petrolul ala le-a adus poporenilor bunastare, au asigurari si pensii frumoase, studii gratuite, asistenta medicala la fel? Nu conteaza ca au ajuns un fel de asistati ai seicilor locali, e clar ca nu mai traiesc in colibe de lut si nu mai cresc camile. Se simte ca le revine si lor ceva. Ca de la Rosia Montana nu vom vedea noi, cetatenii, mare lucru, asta e partea a doua si tine de incompetenta si coruptia guvernantilor nostri.
Dan, genial! Multumesc mult!
Silye Lóránd
Marcel nu spune ca resursele nu sunt importante. Ci spune ca resursele exploatate si exportate, care nu sunt folosite pentru a crea valoare adaugata in locul de origine (sau redevente gestionate serios e.g. Norvegia), nu aduc beneficii!
“dacă Anglia sau Germania nu avea cărbune și fier nu ajungeau să facă reformă industrială.” Si nici daca aveau carbune si il exportau. Intelegi ca l-au folosit in industrie pentru a produce valoare adaugata.
Prin exploatarea aurului de la Rosia care este apoi exportat se creeaza mai multe deservicii decat beneficii (vezi toata discutia de mai sus).
Daca doamna ce croseta sosete a primit bani pentru reclama..cine s-a mai realizat?Si pe cat?Si de ce?
Dar vreau sa aud si un argument solid care sa priveze drepturile companiei de exploatare a ariei,fara ca eu,cetatean al Romaniei,sa ma fac dator companiei.Ca odata ce au primit un astfel de drept,prin nedarea avizului de mediu,e doar o chestiune de timp ca statul roman sa fie dat in judecata,intr-o instanta internationala in care e posibil sa piarda din cauza incompetentei si avarul unora.Asa ca eu imi pun intrebarile:”RMGC a mituit pe cineva sa primeasca acele drepturi?”daca da:”Pe cine?”..Si hai sa dam drumul unei anchete in acest sens!..Vreau sa vad juristi care sa se implice in aceasta treaba..si e nevoie de un organism intreg..
Pai e logic ca nu-i momentul sa investesti pe termen lung in aur..pretul e in perspectiva de scader,iar simpla deschidere a minei l-ar da de pamant…asta nu care cumva daca au fi fost facute deja niste contracte cu livrare la termen..si incasarile sa fi fost facute prin perioada cand spunea Basescu ca e bine sa deschidem mina pentru ca atunci era pretul foarte oportun…panica!panica!panica!
Iar pe cei ce dispretuiesc resursa umana, ii invit sa faca un exercitiu simplu: Care este aportul resurselor minerale din surse proprii, in dezvoltarea postbelica a Japoniei? Cu alte cuvinte, care este principala resursa naturala a Japoniei?
Timp de lucru: 5 minute; puteti folosi orice motor de cautare, sau intrebati un prieten
Argumentatia e buna si frumoasa, mersi.
Insa ma tem ca motivatia economica pe care marseaza Corporatia si Guvernul si pentru care se bate toba de atatia ani in campania asta mincinoasa pentru exploatarea aurului de la Rosia Montana e doar un pretext cu tinta demagogica. Asa cum amintea si aici un comentator si cum se pare ca o arata anumite rapoarte geologice, in subsolul Rosiei Montane sunt alte resurse strategice mult mai pretioase, metale rare, de care oficial nici macar nu se vorbeste..; ceea ce ma face sa cred ca indiferent cat de solide ar fi argumentele care neaga un castig real din extragerea aurului si a argintului, atat pentru comunitatea locala cat si pentru Statul roman, cei ce au decis deja, “in numele nostru”, nu sunt dispusi sa le auda, pentru ca:
1. nu ii intereseaza soarta comunitatii locale -aceasta a fost vanduta si e deja condamnata la disparitie prin dezintegrare, odata cu intreg patrimoniul ei spiritual, istoric si natural;
2. nu vizeaza “interesul national” decat ca metoda de executare fortata, in beneficiul unei entitati private…ceea ce e de domeniul absurdului: “interesul national” ca arma chiar impotriva natiunii;
3. nu se cauta aur si argint intr-un zacamant epuizat… care insa, “accidental”, e bogat in metale strategice pentru industriile de inalta tehnologie.. pentru a caror sustinere si dezvoltare Guvernul, din 1989 incoace, nu are nici o strategie..pentru ca, pesemne nu mai privesc “interesul national”.
Dar nici un fel de argument economic, oricat de “solid”, nu ar putea justifica, pentru un om intreg, cu frica lui Dumnezeu, pulverizarea fizica a unui loc si a memoriei lui..nu are sens. Economicul e parte a vietii nu scopul ei. Ceea ce se propune Romaniei prin exploatarea distructiva de la Rosia Montana e “pur si simplu” PROSTITUTIE fortata, de stat.
Deci suntem angajati intr-un dialog al surzilor.. ca orb de tot nu e slujbasul statului, sau al corporatiei, dar are vederea limitata la propriile interese individuale, nu mai are loc in inima pentru aurul spiritual, adica pentru Adevar.. Asa incat retorica o fi buna pentru noi, care suntem deja convinsi.. insa pentru surzii si chiorii care se incapataneaza sa ne “conduca”, dintr-o impostura calificata, se pare ca nu mai pot avea efect corectiv decat argumentele fizice, spre beneficiul tuturor partilor, cu voia lui Dumnezeu.
Orice stricaciune se poate repara. Dar trebuie sa te opresti la timp ca sa elimini cauza.
Doamne, ajuta!
#Ruben
Cred că ai înțeles numai parțial ce vreau să spun eu, adică: fără a nega că valoarea produselor nu neapărat de materia primă depinde (ceea ce este numai parțial adevărat, pentru că sunt multe produse unde materia primă formează o bună parte a prețului a se vedea produse din aur, diamant, metale rare…) și ceea ce este important este valoarea adăugată (a se vedea de ce Rimetea/Torockó din Alba a putut să se dezvolte într-o localitate prosperă bazîndu-se numai pe o cantitate redusă de minereu de fier). Însă, chiar cât de redusă este valoarea materiei prime, este esențială materia în sine. Fără ele nu ajung să generez mai nimic.
1. cred că nu ai informații corecte despre China, ceea ce privește resursele naturale. Are destule, din cărbune (pe care se folosește de până la 10 ori mai puțin eficient de cât Germania, dar are destule), metale rare (90% din producția mondială) și așa mai departe. A se vedea aici http://minerals.usgs.gov/minerals/pubs/country/2011/myb3-2011-ch.pdf. Pentru alte date a se vedea aici: http://minerals.usgs.gov/products/index.html
2. dacă Anglia sau Germania nu avea cărbune și fier nu ajungeau să facă reformă industrială. E aceeași lucru și cu petrolul, care poluează și el începând de la extragere pînă la relucrare în industria petrochimică. Și nu numai local. A se vedea de pildă la Năvodari hornul combinatului.
Iar un lucru foarte important: fără petrol ajung și tu să te tai cu sabia, pentru că nu să ai de la pungi pînă la tastatură, creme, multe medicamente nimic.
Un articol de nota 10. Felicitari tinere!
ah, si imi spui ca mineritul nu poate aduce dezvoltare “umana”? Sigur nu daca este practicat de Gold Corp. dar shell a adus destula dezvoltare umana la cei care au infiintat compania. Dezvoltarea mineritului autohton din proiecte locale ar putea apoi sa fie exportat in Africa unde exista destule resurse care asteapta sa fie puse pe piata… sigur, pentru asta trebuie ceva organizare, un proiect national si mai putina mentalitate de sclav, asa de bine intiparita la romani…
Cele doua exemple pe care le dai, “boala olandeza” si “mirajul aurului” sunt exemple de management defectuos si in nici un caz o regula. Nu cred ca odata obtinut un venit trebuie sa se intample inevitabil ceea ce s-a intamplat in Olanda sau Spania iar ceea ce s-a intamplat in Qatar sau Kuwait trebuie pus in alt context, anume international. Dar Dubai? Ala nu trebuie citat? Cum anume “profitul usor” nu este util? Nu este util daca cei care il obtin nu stiu ce sa faca cu el… si asta se poate intampla de multe ori. Alte tari au stiut sa foloseasca eficient orice profit “usor” care le-a aparut. Nu e “scris” niciunde ca odata ce investesti in tehnologia de extractie trebuie sa ignori celelalte sectoare (despre care celelalte sectoare poate fi vorba in Romania?). Ca sunt impotriva exploatarii prin Gold-Corp. e una dar nu sunt impotriva exploatarii in general prin resurse si mijloace autohtone. Impactul ecologic este din toate punctele de vedere controlabil. Povestile cu lacul de cianuri si muntele de deseuri sunt povesti care au rolul de a crea panica. Incearca sa afli cum anume se fac asemenea exploatari si care sunt riscurile reale. Conservarea zonei? Da… se poate face si prin expoloatare… conservarea resurselor? Pentru cine? Pentru cand?
Serin, multzam de aprecieri.
Ionut, din pacate gramatica mea mai schioapata… mie imi place sa glumesc ca dupa 10 ani in State am ajuns la fantastica performanta de a nu mai vorbi nici o limba bine. Ma consolez insa cu gandul ca majoritatea limbilor vorbite astazi sunt variante “vulgare” a unor limbi vorbite in trecut (inclusiv dulcea noastra limba romana).
Marcel Ionescu-Heroiu, excelent articol, logic, documentat. Dar cu o gresala de ortografie clasica. Nu se zice “sa aibe”, ci s.”sa aibă”.
Felicitări pentru acest articol!
Codruta, Ionut, multumesc mult pentru aprecieri.
Domnule Petrescu, acest articol nu s-a pretins sa fie un articol stiintific, ci a fost gandit ca o discutie pe marginea unor idei bine cunoscute in lumea economica.
Punctual pe lucrurile mentionate de dumneavoastra:
1. Pana in momentul inchiderii minei de la Rosia, mineritul se facea acolo nu foarte diferit de cum se facea pe timpul romanilor. Punct. Am explicat in articol la ce anume ma refer, si voi repeta: tehnologia consta in mare parte in excavarea minereului si separarea acestuia de steril. Ideea pe care am marsat cu acest exemplu este aceea ca mineritul genereaza putin progres tehnologic endogen… mai exact, nu este un sector care genereaza inovatie si crestere economica sustenabila.
2. Pozitia Bancii pe marginea acestui subiect este publica. Oricine poate sa gaseasca mai multe date pe acest subiect si sa isi formeze propria opinie (inca sunt o gramada de articole pe net din acea perioada).
3. Calitatea guvernarii conteaza, dar nu cred ca olandezii pot fi acuzati ca au avut guvernare proasta cand economia lor a inceput sa sufere datorita exploatarii gazului.
4. Cand m-am referit la impact economic, m-am referit exact la metodologia Input-Output elaborata de Leontief. Nu stiu la ce studiu de impact va referiti dumneavoastra, dar poate aveti ingaduinta, in pur spirit academic si colegial, sa imi trimiteti si mie acel studiu. Chiar as fi curios sa vad ce contine.
5. Fiecare argument facut in acest articol, nu imi apartine. Reprezinta puncte de vedere bine cunoscute in lumea economica, si eu nu am facut altceva decat sa le sintetizez. Daca considerati ca argumentatia mea este dezamagitoare, nu faceti altceva decat sa fiti in dezacord cu cei care au dezvoltat aceste argumente.
Stimate domn,
La o cautare superficiala, am gasit asta: http://www.evz.ro/detalii/stiri/afacerea-rosia-montana-blocata-din-cauza-poluarii-519186.html. Detineti vreo informatie mai noua, accesibila publicului larg?
Excelent!
FElicitari pt. un articol extraordinar, uman, si potrivit pt. o zi de luni dimineata dupa ce am protestat aseara in Piata Mare din Sibiu. Cred ca oameni ca tine care argumenteaza economic si chiar emite idei de politici, ar trebui invitati sa vorbeasca.
Nu putem privi lucrurile la nesfarsit prin prisma banilor.
Cred ca economia trebuie sa fie in slujba omului, nu omul in slujba economiei! Chiar daca unii economisti m-ar contrazice, aceste lucruri le-am discutat la Strasbourg la Consiliul Europei, gratie unui proiect in care am fost implicata.
p.s. Si mai cred doar intr-o economie locala, nu in investitori straini (de la vladica la opinca ii vedem ca pe niste dumnezei salvatori) care duc si resursele si profitul din tara, in felul acesta si Romania, ca si alte state, ramanand state cu o economie nedezvoltata. Poate daca am munci mai mult si mai multi, am gandi mai mult si am avea initiative proprii ar creste si nivelul de bunastare. Iar starea de bunastare nu este data doar de cat de multi bani castigam …
Domnule Ionescu -Heroiu,
In primul rind apreciez ca incepeti prin a spune ca sunteti subiectiv. Din nefericere insa subectivitatea dumneavoastra nu se reduce numai la opinii dar la erori de fapt și denota o superficialitate în documnentarea articolului.
Spuneti ca tehnologia prelucrarii aurului nu s-a modificat sensibil de la romani incoace…Dumnezeule!! Pentru informatea dvs, va spun ca Romanii aveau limita de exploatare undeva intre 10 si 8 g/t, in functie de duritatea si de mineralogia rocii. Pina prin ani 90- limita exploatabila era de 3 g/t Iar astazi vorbim de 0.6g/t prin metoda de lesiere cu cianura.(asta explica de ce rezerva exploatabilă de la Rosia care era de 30 de tone in 95 a ajuns pe la 300 de tone acum)
Spuneti ca Banca Mondiala a refuzat acest proiect deoarece studiul de impact de mediu nu era convingator. Nimic mai fals, domnule. Spuneti ca lucrati la Banca. Va rog sa va intrebati colegii de la IFC ce s-a intimplat de fapt. Daca vreti detalii puteti sa-mi scrieti pe adresa personală. Mai mult decit atita studiul de impact a fost analizat si ras-analizat iar proiectul, din punt de vedere tehnic a fost gasit satisfacator de cele mai pretentioase organizatii care au fost consultate.
Aveti dreptate cind spuneti ca proasta gestionare a resurselor din minerit poate duce la efecte perverse. Dar va rog sa va continuati lectura și sa observati ca aceasta depinde de calitatea guvernantei țarii, deci haideti sa punem responsabilitatea acolo unde trebuie. Va rog consultati site-ul diviziei oil -mining al Bancii pentru documentare recenta pe resource curse. Mineritul nu este nociv in sine ci guvernarea il face asa. Iar dumneavoastra acum, in citeva rânduri faceti proces de intentie unui guvern. Poate aveti chiar dreptate dar argumentul asta, ” nu vreau banii pentru ca o sa facă prostii cu ei” chiar nu l-am auzit pina acum. Hai sa nu mai platim impozite atunci, nu?
In alta ordine de idei , daca chiar va intereseaza impactul economic vedeti ca exista un studiu de impact economic, facut dupa metodologia Bancii, de o universitate australiana în cooperare cu INS.
Argumente pro si contra atât economice căt și de mediu s-au adus cu tonele- Insa pentru un doctor in economie care lucreaza la o instituție prestigioasă pe care avem onoarea amindoi sa o servim atât documetarea prealabilă cât și argumetarea dumneavostra sunt dezmagitoare.
Domnule Dan Petrescu,
sunati ca un corporatist. Desi nu am avut ” onoarea amindoi sa o servim “, stiu si eu cum merge treaba. Sau zic eu ca stiu, de fapt totul in jurul nostru functioneaza astfel incat sa avem numai beneficii ( noi, oamenii in general ). Nu este vorba de interes material nicidecum, e numai pt oameni. /sarcasm off
Cate capete atatea pareri. Daca matale ai intrat pe internet ca te plictiseai, da-i drumu afara. Am vorbit pana acum la a 2-a plural, dar nu meriti respectu meu atata timp cat spui aberatii de genu “Mineritul nu este nociv in sine”. Esti doar batut in cap si spalat pe cap de politica, dand vina pe guvern. Guvernul are vina lui, dar din cauza oamenilor ca tine care au impresii d-astea in cap, guvernul poate sa faca ce vrea si nici nu e tras la raspundere.
Hai sa nu mai platim impozite atunci nu ? Pai da. Ia hai. Ia nu mai plati impozite, si ia puneti tu capul ala la contributie sa vii cu alte modele economice in loc sa faci pe desteptul. Ti se pare imposibil sa traiesti fara sa platesti impozite ? Pai normal ca da, daca muncesti in banca. Modelul economic pe care toata umanitatea functioneaza deocamdata nu este unul care sa ne permita dezvoltarea la infinit. Vezi cazul petrolului. Dar mineritul este perfect sanatos pt toata lumea. Ca si taiatul padurilor.
“daca chiar va intereseaza impactul economic vedeti ca exista un studiu de impact economic, facut dupa metodologia Bancii, de o universitate australiana în cooperare cu INS.” – cinstit vorbind, fac un pishulica pe studiul facut de metodologia bancii ( CU B MARE PT CA ESTI UN SPALAT PE CREIER, BINEINTELES ) de o universitate australiana ( mai departe nu ati gasit ??? au venit baietii in romanica ? au facut excursii pe site ? ). Daca tu, in lumea ta ignoranta in care traiesti si in care nu mai ai vointa si creierul sa procesezi informatii pt tine, nu esti in stare sa vezi imaginea de ansamblu, tine-ti parerile pt tine. Am inteles, esti pro banca, ii pupi in cur pana ti se invinetesc buzele, consideri ca mineritul e ok, il iei pe autorul articolului la intrebari ca sa faci pe desteptul si asa mai departe…
Stii bancul cu ursul ? Ala cu “tii cu ursu’ ” ? Asta faci tu acum.
#Silye Lóránd
1. Foarte corect ceea ce spui tu, dar foarte superficial. Produsele finite sunt cele ce dau plus-valoare unui export nu materia prima. Una e sa exporti minereul de fier si alta e sa exporti otel, nu de alta dar drumul de la minereu la produs finit, creaza defapt economia si slujbele si taxele, si valoarea adevarata. China nu are nici o rezerva substantiala de subsol si totusi exporta produs finit, pentru ca de acolo iese banul. Cu cat detii mai mult din traseul de productie cu atat faci mai multi bani, iarasi aurul este produs finit in sine, nu are o industrie al prelucrarii si nu este prea folosit in aplicatii industriale.
2. Germania si Anglia au dat startul dezvoltarii industriale nu ca au exploatat carbunele si l-au exportat ci pentru ca pe baza de carbune au pornit furnale cu care au facut oteluri, oteluri cu care si-au construit industrie, si industrie care a transformat tarile astea in puteri, in cazul aurului nu e valabila treaba.
Exploatarea de gaze si petrol nu contine cianuri, este mai simpla si tine mai mult timp. In Marea Nordului se extrag de zeci de ani gaze si petrol si se vor mai extrage inca multe zeci de ani, deci ciclul industrial nu e unul sezonier, si mai mult decat atat, gazele si petrolul alimenteaza dezvoltarea produsului finit de care-ti ziceam adineaori.
Acum 100 de ani baietii din orientul mijlociu se taiau cu sabii, peste 50 de ani cand se va termina petrolul vor revenii la taiatul cu sabii, pentru ca nu produc produs finit.
[…] in mod gresit (cautati informatii despre blestemul resurselor sau boala olandeza)! Cititi va rog o analiza foarte buna facuta de Marcel Ionescu Heroiu, consultant la Banca Mondiala, si va veti lamuri cu privire la cifrele cu care incearca sa ne […]
O masura simpla si rezonabila ar fi refacerea drumului de acces auto spre Rosia Montana. Aceasta sosea este lasata plina de gropi in mod intentionat, pentru ca singura solutie aparenta sa fie exploatarea zacamintelor. Daca drumul acesta s-ar reface, localitatea s-ar dezvolta firesc, iar presiunile celor de la Gold Corporation nu ar mai fi luate in serios de catre localnici, care ar putea vedea si alte optiuni …
“Nume” o sa presupun de amorul artei ca nu esti un postac platit de RMGC, desi nu imi prea explic de ce ti-ai facut timp sa comentezi pe marginea articolului daca nu ti-ai facut timp sa-l citesti in intregime, si astfel sa afli unele raspunsuri la “dilemele” tale.
Iti raspund punctual aici:
– daca ai curiozitatea sa te uiti la ce anume produce economia romaneasca, vei vedea ca chiar exista o economie reala in Romania… altfel nu am fi putut avea cea mai rapida rata de convergenta din UE. Daca esti intr-adevar curios, poti sa mergi la pagina “MIT Observatory of Economic Complexity”, ca sa vezi cam ce exporta Romania. Vei vedea ca resursele naturale reprezinta o parte foarte mica a exporturilor noastre.
– cand SUA s-a lansat ca economie, era de vreo cateva ori mai saraca de cat suntem noi acum, iar prosperitatea lor nu a venit din exploatarea resurselor, ci din progresul tehnologic generat in sectoare cheie. De exemplu, ei au inventat bursa de marfuri care le-a permis sa domine exportul mondial de grane. SUA are rezerve enorme de resurse naturale, pe care le-ar fi putut exploata fara probleme. Dovada ca au aceste resurse, este presiunea imensa a grupurilor de lobby (gen Exxon si Chevron) din State pentru a porni noi exploatari, chipurile pentru a “relansa” economia.
– daca vrei sa vezi “Boala Olandeza” in actiune, uita-te la cum profilul de export al Rusiei s-a schimbat in ultimii 20 de ani, si vei vedea ca exporturile din economia reala sunt din ce in ce mai neinsemnate. Practic, exporturile de resurse au pus mai toata economia lor reala pe butuci.
– o tara dezvoltata are si o economie matura si solida. Noi suntem inca in curs de dezvoltare. Exporturile noastre pe 2010 au ajuns undeva la $50 miliarde. Ca atare, exporturile de aur preconizate s-ar simti destul de bine in economie.
Autorul articolului uită două lucruri esențiale:
1. fără minerit nu ajungem să avem materie primă pentru industrie, fără care capitalul uman oricât de valoros ar fi, valorează fix zero. De exemplu: nu poți să construiești nici o Dacie fără oțel (fier, cărbune etc.), cabluri electronice (cupru, aur etc.).
2. ”Exploatarea resurselor naturale (aur, petrol, gaze naturale) creează instabilitate economică în mai toate ţarile în curs de dezvoltare” Este foarte bine formulat, numai că Norvegia, Suedia și chiar Germania, Anglia la începutul dezvoltării, tot pe minerit se baza (normal, trebuiau să aibă multă materie primă!). Și acum, în faza dezvoltată tot se bazează și pe minerit a se vedea cărbunele în Germania, ca temă de campanie.
Norvegia, Suedia și în momentul de față are venituri importante, adică esențiale din minerit (incl. exploatare de gaze în Norv.). Fără gaze norvegienii n-ar aveau un surplus bugetar! Asta recunosc inclusiv ei, de aceea crează obligatoriu rezerve financiare din banii proveniți din gaze!
Concluzie: nu mineritul în sine este problema (economic vorbind!), ci cât de mare este valoarea adăugată de capitalul uman la materia primă!
Decebalus, acesta-i adevărul adevărat şi dacă nu înţelegem că aşa trebuie să facem şi cât mai repede, e vai de viaţa celor ce vin după noi. Praful şi pulberea se alege din ţărişoara noastră. E foarte simplu de înţeles unde suntem împinşi de hotărârile care se iau în fiecare zi şi până fiecare va înţelege că nu trebuie să stăm nepăsători, va fi mult, mult prea târziu. DEŞTEPTAŢI-VĂ ROMÂNI!
Totusi, sa nu uitam ca Romania nu va beneficia mai deloc de aurul extras, nu noi suntem cei care il extragem, sau folosi / vinde, astfel incat sa se explice boala olandeza. RMGC va scoate si duce aurul din tara noastra, platind, intr-adevar, o taxa statului roman, dar taxa asta nu cred ca se compara cu banii incasati de Olanda sau Kuweit, pentru resursele lor.
Nu am avut rabdare sa citesc articolul in intregime, dar am niste observatii:
– Despre care industrie din Romania te referi? Care va trebui sa concureze cu exploatarea de la RM. Sa fim realisti, In Romania nu exista nici o industrie, iar investitorii straini nu vor avea nimic de pierdut.
– Exemplele cu tarile vestice nu prea stau in picioare, mai ales daca te gandesti la SUA care s-a lansat tot pe exploatarea de resurse naturale si nu i-a mers rau deloc. Cat despre tarile arabe cum ar fi Qatar si Emiratele Arabe, cred ca Romania poate doar sa viseze la o asemenea crestere economica.
– Anvergura exploatarilor de la RM nu sunt de o asemenea maniera incat sa schimbe drastic parcursul evolutiei economice romanesti, iar o comparatie cu tarile de mai sus nu are nici un sens. In cel mai bun caz ar putea da un mult asteptat impuls economiei, mai ales in vremurile astea. Aici citez observatia ta contradictorie: “De altfel, dacă veţi studia politicile de dezvoltare econmică ale statelor dezvoltate, veţi vedea că mai toate pun exploatarea resurselor printre ultimele priorităţi. Multe preferă să conserve resursele pe care le au pentru vremuri cu adevărat grele.” Nu este oare acum o perioada grea pentru Romania?
Pentru gabytza2gaby: cei care nu sunt postaci poate, ca si mine, nu primesc bani de la nimeni. De aceea eu nu sunt foarte activa in acest spatiu, ci scriu doar atunci cand simt ca merita sa dau un raspus unuia care intrece masura.
Asa se face ca scriu acum. Prima observatie pe care o fac este aceea ca ar fi mult mai constructiv daca nu v-ati pierde timpul incercand sa aflati cine plateste pe unii si pe altii. Nu e treaba noastra: nici a mea, nici a Dumneavoastra cine plateste pe cine. Articolul este bine documentat si pune degetul exact pe rana, pe rana Romaniei! Ceea ce ati incercat prin comentariul postat a fost sa aruncati in dizgratie niste idei exceptionale amintind ca, vai! o sa platim la RMGC daca nu va face exploatearea. N-ar fi primii bani din cotizatiile nostre care se irosesc. Nu spun ca e bine! Nu: e foarte rau! Insa decat sa se faca un rau si mai mare, as prefera sa existe un rau mai mic. Si ar fi normal ca cei care se fac respnsabili de semnarea acelui contract pagubos sa stea la inchisoare, savarsind o pedeapsa pentru asta, exact atata cat prevad legile. Nu se poate la infinit unii sa faca rau cu buna stiinta si sa fie exonerati de vina pentru asta.
Apreciez acest articol, scris de o minte echilibrata si normala. Exact asa cum ar trebui sa fie mai multe. Cand citesc cele mai multe comentarii imi dau seama ca nu sunt singura care gandeste altfel si ma simt mult mai confortabil.
Pe Ceausescu l-au impuscat de Craciun pentru genocid. Rosia Montana este doar unul dintre problemele romaniei de azi. Daca le adunam pe toate vom fi capabili sa vedem un genocid fara precedent, mascat, subtil, creat de niste oameni extrem de capabili si extrem de motivati. Tot ceea ce se intampla in Romania si in Lume este dovada VIE ca nu e de bine ce se intampla. Stand si facand comentarii peste comentarii, dand like-uri, etc in fata calculatorului(alta bazaconie de a lor) nu faceti altceva decat sa ii ajutati completandu-le lor statisticile pe timpul vostru … sau iesiti 10 milioane de romani, in strada, extrem de motivati interior si extrem de capabili de a face cu adevarat o scimbare. In Islanda si in Grecia schimbarile nu s-au facut de pe Facebook, amintiti-va. Nu va mai amagiti, uniti-va toti si faceti fapte daca vreti sa se schimbe ceva. S-a ajuns atat de departe incat in momentul de fata nici un detaliu din intreaga noastra problema nu mai are nici o relevanta, este totul atat de clar incat e momentul ca Romania sa treaca la actiune. Stim cine sunt vinovatii. De aici totul este simplu. La gunoi cu ei.
[…] naturale) creează instabilitate economică în mai toate ţarile în curs de dezvoltare”. (sari direct la capitol)”. “Banii generaţi la bugetul de stat din exploatarea resurselor au şanse mici să […]
Inainte de a citi si postul meu deschideti-va capacul de la telefonul mobil si cititi ce scrie pe baterie: Li-ion! RM este al doilea mare zacamant din lume de litiu, la fel de importante sunt si cantitatile de platina, wolfram, tungsten, molibden, titan, etc., metale cu o cerere uriasa in industria electrotehnica / electronica / aeronautica. Tocmai de aceea se insista pe extragerea cu cianuri. Daca pentru aur s-au gasit si metode de extragere mai prietenoase cu natura, litiul nu nu se poate extrage decat cu cianuri. Ok, este si aurul destul de important dar studiul ar trebui completat cu beneficiile pe care RMGC le-ar obtine din vinderea asa-ziselor “produse secundare” – destul de importante (atat de importante incat ma intrab daca nu cumva extragerea aurului este de fapt doar un pretext pentru a ajunge la celelalte metale) si ar fi interesant de aflat daca RMGC plateste statului Roman redevente pentru toate metalele extrase sau doar pentru aur…?
[…] Cornell University, Ithaca (New York) și, în prezent, angajat la Banca Mondială, la Washington, a publicat pe http://www.cluj.info o analiză legată de economiile bazate pe exploatarea resurselor, pornind de la cazul Roșia […]
[…] Ca cetăţean al Roşiei Montane ce poţi face după ce se închide mina şi ai un deluşor de deşeuri şi alte minunăţii chimice în imediata vecinătate? Este adevărat că timp de 10-15-20 de ani minerii sunt plătiţi cu o soldă bunicică pentru a scoate aurul afără, însă după ce rămâne? Cel mai probabil o zonă mult mai săracă, monoindustrială, cu un nivel ridicat al şomajului – Valea Jiului reprezintă cel mai bun exemplu. În contra partidă cred că turismul local poate reprezenta un tezaur economic şi social pe termen lung care să transforme inima Munţiilor Apuseni într-un centru de atracţie cultural, antropologic. Binenţeles că turismul nu poate fi realizat în condiţiile unei presiuni artificiale întreţinută de cei ce au interese imediate şi nocive pentru Ţara de Piatră – altă idee foarte interesantă: O Roşie Montană integrată într-un circuit turistic regional. […]
[…] Ca cetăţean al Roşiei Montane ce poţi face după ce se închide mina şi ai un deluşor de deşeuri şi alte minunăţii chimice în imediata vecinătate? Este adevărat că timp de 10-15-20 de ani minerii sunt plătiţi cu o soldă bunicică pentru a scoate aurul afără, însă după ce rămâne? Cel mai probabil o zonă mult mai săracă, monoindustrială, cu un nivel ridicat al şomajului – Valea Jiului reprezintă cel mai bun exemplu. În contra partidă cred că turismul local poate reprezenta un tezaur economic şi social pe termen lung care să transforme inima Munţiilor Apuseni într-un centru de atracţie cultural, antropologic. Binenţeles că turismul nu poate fi realizat în condiţiile unei presiuni artificiale întreţinută de cei ce au interese imediate şi nocive pentru Ţara de Piatră – altă idee foarte interesantă: O Roşie Montană integrată într-un circuit turistic regional. […]
[…] Ca cetăţean al Roşiei Montane ce poţi face după ce se închide mina şi ai un deluşor de deşeuri şi alte minunăţii chimice în imediata vecinătate? Este adevărat că timp de 10-15-20 de ani minerii sunt plătiţi cu o soldă bunică pentru a scoate aurul afără însă după ce rămâne? Cel mai probabil o zonă mult mai săracă, monoindustrială, cu un nivel ridicat al şomajului – Valea Jiului reprezintă cel mai bun exemplu. În contra partidă cred că turismul local poate reprezenta un tezaur economic şi social pe termen lung care să transforme inima Munţiilor Apuseni într-un centru de atracţie cultural, antropologic. Binenţeles că turismul nu poate fi realizat în condiţiile unei presiuni artificiale întreţinută de cei ce au interese imediate şi nocive pentru Ţara de Piatră – altă idee foarte interesantă: O Roşie Montană integrată într-un circuit turistic regional. […]
[…] prezent lucrează la Banca Mondială, la sediul din Washington. La sfârșitul verii, a publicat pe clujinfo.ro analiza intitulată ”Un argument economic împotriva exploatării aurului de la Roșia […]
[…] câteva luni am scris un eseu unde argumentam împotriva exploatării de la Roşia Montană. Cum nu am dorit să las acel argument în aer fără să ofer şi o viziune alternativă, am […]
[…] Un argument economic împotriva exploatării aurului de la Roșia Montană – articol scris de Marcel Ionescu-Heroiu, care este „absolvent al Facultății de Științe Economice, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a obținut un doctorat în Dezvoltare Regională de la Cornell University din Ithaca, New York și lucrează acum pentru Banca Mondială în Washington”; […]
Adevarul este ca habar nu avem ce consecinte ar urma daca RMGC-ul ar pleca fara aur. Si daca tu stii( Radu Boloveschi) poate ar trebui sa ne spui si noua celorlalti sa nu murim prosti de la cianura.
Interesant este faptul ca toti oamenii care au o opinie pro RMGC sunt automat postaci. Si hai sa-ti spun care este partea si mai interesanta. Postacii primesc bani pentru a sustine RMGC-ul. Adica pierd timpul pe diverse site-uri pentru a raspunde articolelor platite si de multe ori de CANCAN despre RMGC dar primesc bani pentru asta.
Intrebarea este de la cine primesc banii ceilalti postaci care stau sa le raspunda primilor postaci??? Cine ii plateste pe astia? Si sa nu-mi spuneti ca sunt siguri ca aurul de la Rosia Montana chiar o sa ajunga la ei daca ii alunga pe cei la de la RMGC pentru ca trebuie sa fii de-a dreptul batut in cap sa crezi asta .
Deci, cine ii plateste pe postacii contra RMGC.
Felicitări, Marcel! Pentru a salva Roşia Montană şi nu numai, tu ai scris o analiză diagnostic economic bine documentată. Cine nu vrea să priceapă nu are nicio scuză…
[…] Nu este întâmplător că însuşi preşedintele ţării e autorul unui lobby mizerabil pentru acest proiect (în privinţa susţinătorilor RMGC, trebuie să fii ager ca o bibilică pentru a nu vedea dezavantajele economice şi ecologice ale extracţiei şi înstrăinării aurului României, sau pur şi simplu un individ cinic, stimulat financiar). Retorica acestei campanii publicitare vine ca o urmare firească a stimei noastre de sine şi a percepţiei pe care o responsabilii ţării au construit-o, în 20 de ani, asupra subdezvoltării. Dezmoşteniţii comunismului s-au trezit deodată fără mine, fără fabrici, fără locuri de muncă, fără viitor. Autorităţile le-au dat câteva compensaţii în bani, apoi ce-au făcut? Pe lângă faptul că au contribuit temeinic, prin corupţia lor, la privatizările frauduloase şi la falimentarea marilor întreprinderi, nu au încurajat deloc iniţiativa locală, de pildă agricultura sau creşterea animalelor, deci dezvoltarea durabilă a acestor localităţi. Ca într-o povestire a umoristului polonez Slawomir Mrozek, politicienii noştri au aşteptat investitorul străin – de multe ori turc sau indian – care să vină şi să înalţe fabrica cântând la fluieraş. Problema noastră însă, în frunte cu preşedintele ţării, este că atunci când aştepţi să vină alţii să decidă viitorul şi să-ţi ofere un loc de muncă, e semn că a început deja colonizarea, înăuntrul tău. […]
[…] profiturile sau de a proteja interesele cetăţenilor şi ale localităţii! Într-un excelent articol, Marcel Ionescu-Heroiu (un tânăr clujean care şi-a luat doctoratul în dezvoltare regională la […]
Felicitari Marcel, pentru initiativa si talentul de a scrie pe intelesul tuturor.
Si pentrul domnul postac gabytza2gaby ii recomand sa citeasca presa sa vada cat is pierderile CFR si Transelectrica anul acesta, pe langa care gramjoara RMGC e doar un musuroi de furnici.
Impresionant articolul. Insa statul roman a semnat deja un contract cu RMGC-ul Eu zic sa scrii si un articol despre ce o sa se intample daca NU i se da voie RMGC-ului sa exploateze mina de la Rosia Montana. Care ar putea fi urmarile economice? Avand in vedere ca RMGC-ul a investit pana acum o gramada de bani acolo.
Aurul trebuie lasat acolo unde se gaseste acum, de el poate au nevoie si urmasi, urmasilor nostri, noi acum avem alt aur lasat de dumnezeu, care poate aduce prosperitate, de acesta s-a vorbit foarte bine mai sus.
Asa ca eforturile trebuie indreptate intr-acolo. Trebuie sa le cerem cu mai multa fermitate celor de la putere sa sprijine interesul si preocuparile noastre pentru a putea exploata toate frumusetile lasate de dumnezeu deasupra solului.
Nu vedeti ca avem un aget super greu care este Printul Marii Britanii
Bine Marcel. Te felicit prietene.
[…] Atenție, RMGC și nici o altă companie privată NU are dreptul să negocieze redevența care îi revine statului român din exploatările miniere. Această redevență se stabilește, prin lege, de către Parlamentul României. Dacă firmei private îi convine cuantumul acestei redevențe bine, dacă nu, nu are decât să facă afaceri în alte părți. Condiționarea menținerii redevenței la 4% reprezintă, din nou, un ȘANTAJ. Mai mult, e un indicator al relei-credințe a RMGC: redevența este singurul beneficiu SIGUR al statului român. Singurul profit pe care îl poate controla. Participarea la beneficiile ulterioare (după amortizarea investiției inițiale și, atenție, DACĂ se înregistrează profit) este pur speculativă). Gabriel Resources, firma care deține 80,69% din RMGC, este înregistrată în Barbados, unul dintre paradisurile fiscale ale lumii. Locuri în care beneficiile (profitul) se evaporă în hârțogării. Au pățit-o și alții, mult mai vaccinați decât românii. La fel de speculativ e și ”factorul de multiplicare” pe care îl vântură susținătorii proiectului RMGC. Cât despre efectele pe termen mediu și lung al economiilor bazate pe exploatarea resurselor, vă recomand articolul lui Marcel Ionescu-Heroiu, angajat al Băncii Mondiale, cu doctorat în Dezvo…. […]
Cele 4 miliarde beneficii, eu le-am calculat la 1900 $/uncie.
Daca pretul se intoarce la 600$/uncie, beneficiile se vor duce undeva la 1,5 miliarde euro …
Hmm, nu stiam ca a avut loc caderea asta de pret.
Cred ca orice e posibil de acum incolo. Dar, de obicei, cand pretul scade asa de vertiginos, oamenii se panicheaza si incep sa vanda in masa … ceea ce ajuta spirala negativa.
Salut.
Informatii noi. Vad ca de cateva zile pretul aurului a luat-o rau in jos. Dupa ce ajunsese la maxime de 1900 $ uncia, acum a scazut la 1600 $ uncia. In special in ultima saptamana a scazut de la 1800 la 1600.
Asta inseamna o depreciere de 11-12%. Dupa cate stiu eu, o astfel de scadere in doar o saptamana e semnificativa…
La cum arata graficul si la cat de similar e cu cel al caselor, daca temerile referitoare la criza globala devin realitate s-ar putea sa vedem o continuare a caderii, la fel de abrupta.
Corect?
Exemplu de cat de pagubos poate fi amatorismul si neprofesionalismul…
Pozitie tipica din zona ONG, pe tema Rosia Montana: “Uniunea Europeana interzice mineritul cu cianuri”.
Raspuns oficial de la Comisia Europeana:
“Parlamentul European a organizat o dezbatere în plen în luna mai 2010, eurodeputaţii adoptând la acel moment o rezoluţie prin care cereau Comisiei europene ca, până la sfârşitul anului 2011, să adopte legislaţia necesară interzicerii mineritului cu cianuri din considerente legate de riscurile de mediu şi pentru sănătate. La acel moment, majoritatea europarlamentarilor s-au pronunţat pornind de la posibilele implicaţii ale proiectului Roşia Montană dar şi cu referire la accidentul de la Baia Mare. Comisia a decis însă, potrivit răspunsului transmis, să nu se supună solicitării eurodeputaţilor.”
Adica:
“Executivul european arată explicit că “o interdicţie deplină a utilizării cianurilor, în prezent, ar implica închiderea minelor existente mai ales în Suedia şi Finlanda, şi care operează de mulţi ani în condiţii de siguranţă”.”
Sursa:
http://www.mediafax.ro/social/ce-nu-are-in-plan-interzicerea-utilizarii-cianurilor-in-minerit-8709099
Cand vii si dai cu pumnul in masa ca apoi sa ti se arate negru pe alb ca gresesti, unde ajungi? Simplu: compromiti exact cauza pe care o aperi.
A apara cu argumente false = a fi exact de partea opusa a ceea ce afirmi.
De unde si eu pot extrapola: este posibil ca o parte a ONG-urilor care militeaza impotriva proiectului sa fie de fapt platite de RMGC pentru a le ridica mingi la fileu?
E un gand pervers… dar parca sunt prea multi “naivi” care se baga in discutie cu pretentii de experti…
Bun articolul din Romania Libera.
Merita citit si articolul din Romania Libera Una este aurul din pământ şi alta cel de la Banca Naţională
O economie bazata doar pe exploatarea resurselor este una de semicolonie. Exploatarea resurselor se poate face daca prin banii rezultati sint dezvoltate sectoarele reale, de productie. Si eu ma indoiesc ca avem un astfel de plan.
@Sebastian
Eeeeee … asta e alta mancare de peste, recunosc!
Astfel de informatii sunt cele pe care le caut si pe care le consider “cu greutate”.
Stiu ca nu poti justifica ceva in Romania pe baza a ceva din Italia, facut de alta companie … Dar asta nu inseamna ca nu poate fi vorba de un major semnal de alarma …
Merci mult. Am notat link-ul!
Spor!
@Atitudini
Eu inteleg ca pe hartie se spune ca vor exista garantii, dar uite ca si la Furtei ar fi trebuit sa fie si cand sa le foloseasca, ia-le de unde nu-s:
“În mai 2009, Comitetul provinciei Campidano (în care se află mina de la Furtei) s-a reunit pentru a-i trage la răspundere pe responsabili. Și pentru a avea supriza să constate că legea care ar fi obligat titularul de licență de exploatare să vireze anual o sumă într-un cont special destinat refacerii mediului a fost pur și simplu ignorată (atenție, această ”ignorare” s-a întâmplat într-o țară a Uniunii Europene, în ultimul deceniu).” … detalii pe:
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/dezastrul-de-la-furtei-italia-2008-cat-de-responsabile-sunt-firmele-de-aur-in-uniunea-europeana-si-de-ce-nu-poate-fi-comparata-rosia-montana-cu-furtei-67722.html
Cazul de la Furtei arata ca nu poti sa ai incredere in aceste firme de minerit, iar in presa sunt semnalate multe alte cazuri in care astfel de firme, in diverse locuri din lume, nu si-au respectat obligatiile asumate … De ce am crede deci RMGC (Gabriel Resources) si toate promisiunile si asigurarile ce le face? Mai ales ca personajul care a fondat-o e controversat si se pare ca da tepe prin Africa, vezi:
http://www.gandul.info/news/noile-telegrame-secrete-wikileaks-cum-a-castigat-jumatate-dintr-o-tara-din-africa-un-misterios-miliardar-roman-8687802
@Sebastian
Este evident ca nu ai citit ce s-a scris mai sus. Stiu ca e mult…. Dar tie ti-ar conveni ca de exemplu la un examen sa ti se dea un 6 cu explicatia “nu am citit decat primele 2 pagini si mi-a fost lene sa citesc restul de 3”?
Repet ceea ce deja am scris mai sus:
“Problema “cine se va ocupa de mediu” e deja transata. La inceputul fiecarui an se depun intr-un cont special fondurile necesare refacerii.
Mai mult. Procesul de refacere incepe din timpul exploatarii.
O problema ar putea fi caderea pietii aurului…. Dar in acelasi timp, studiile actuale se bazeaza pe pretul din 2006, de 600$ uncia, nu 1900$ uncia cat e acum, deci anterior bumului. In plus, costurile de refacere sunt estimate la ~135 milioane (euro sau $ nu mai stiu ca preturile sunt data ba asa, ba asa). Nu ar fi o problema prea mare raportat la valoarea integrala. Se poate face un efort si obliga la depozitarea intregii sume in primii 3-5 ani de exploatare.
Reconversia profesionala nu e treaba RMGC… Staul roman e cel care trebuie sa gandeasca beneficii/costuri si sa porneasca programe care sa ofere alternativa la momentul finalizarii exploatarii… Turism, mestesuguri, invatamant vocational, agricultura eco etc.”
Daca cineva doreste sa ridice probleme pertinente, e perfect. Altfel se numeste “ridicare de mingi la fileu”.
Imi pare rau daca nu convine “atitudinea” asta….
o mie de vorbe doi bani nu fac … imaginile spun totul ! … ce iei pa mere n-o sa-ti ajunga sa dai pa pere … or sa ne blesteme cei ce vor veni dupa noi !!! … am distrus economia , am vandalizat padurile , am dat petrolul pe nimic , dam si aurul si odata cu el distrugem si ce a mai ramas intact din mostenirea dacilor … nicicand Romania nu a mai avut asa fii degenerati … nici nu mai avem nevoie de dusmani ! … RUSINE !!! … NU MERITAM ACEASTA TARA , NU SUNTEM DEMNI DE EA !!!
http://www.youtube.com/watch?v=iB0_c_fRhis&feature=related
Un comentariu interesant a fost postat la un articol de pe dilemaveche.ro, il reproduc aici mai jos:
“Ciao amici romeni!! Vi scrivo dalla SARDEGNA ITALIA
I read aboout the new gold mine in your country. the same Cyanuration Extraction technique they want to use there, has been used by australians and canadians in SANTU MIALI FURTEI GOLD MINE in southern Sardinia. in the last decade
When operations were ended and and the crews flew elsewhere they left destroyed land and mountains with huge environmental devastation and severe sanitary riskds….. hundreds of unemployed people are now waiting for something that will never arrive a new job. The cost of land rehabilitation is now is dropped on the local community.
You can find on the net more information on this topic
TAKE CARE OF YOUR BEAUTIFUL LAND
best regards
gian piero cherchi
geologist”
Am cautat pe internet informatii despre mina respectiva si am gasit filmuletul de mai jos, care prezinta dezastrul realizat acolo de o combinatie de firme de minerit, inclusiv canadiene. In final, toate au disparut / dat faliment si zona a ramas grav poluata, iar oamenii in somaj …
http://www.youtube.com/watch?v=sJY3tCwaKZc
@Bogdan
Basescu nu propune nimic. Basescu a deschis subiectul ca sa acopere rahatul cu gaura neagra de la Ministerul Mediului – suspendarea de la tranzactionarea surplusului de certificate de emisii de GES. 600 de milioane de euro la valoarea zilei, vreo 3 miliarde de euro la valoarea din 2009 cand Videanu facea tot posibilul sa traga afacerea la Ministerul Economiei. Si nici el si nici Borbely nu s-au gandit la ce fac cu banii dupa ce vand certificatele. Afacerea e alta: firma care intermediaza vanzarea. Acolo e un comision… Calculeaza ce inseamna un 3-5% din 3 miliarde de euro sau chiar din 600 de milioane…
Banii astia sunt bani pierduti definitiv. Si nu aduceau niciun gram de cianuri ci doar proiecte de mediu (impaduriri, tehnologii de captare a emisiilor de GES etc.).
S-a dovedit cat adevar e in ce spune matelotul si de data asta. Banca Nationala nu s-a gandit si nici nu se gandeste ca ar mai fi nevoie de aur la rezerva nationala.
Daca surplusul bugetar s-ar duce strict in invatamant si cercetare ar conta. Dar stim foarte bine ca o tara cu oameni educati e mult mai greu de prostit. Ce rost ar avea sa-l trezesti la minte pe tugulan.
@Marcel
Societatea civila e varza la noi. Din foarte multe motive. Uita-te la ce s-a intamplat cand au fost chemati oamenii sa manifesteze in fata Ministerului Culturii, dupa descarcarea arheologica. Din sute de mii care dau cu LIKE-ul in FB au venit 50 de rataciti… Doar daca veneau organizatiile implicate cu cate un reprezentant fiecare si erau mai multi… Unde e societatea civila? Asta nu inseamna ca nu e nimic… Dar fata de nivelul pretentiilor suntem inca foarte departe.
@Barengott
Daca iti pasa de subiect, nu du discutia in extrem. Rosia Montana nu sufera comparatie cu Fukusima. Nici macar cu Baia Mare. E alta mancare de peste.
@Alexnicolae
Problema “cine se va ocupa de mediu” e deja transata. La inceputul fiecarui an se depun intr-un cont special fondurile necesare refacerii.
Mai mult. Procesul de refacere incepe din timpul exploatarii.
O problema ar putea fi caderea pietii aurului…. Dar in acelasi timp, studiile actuale se bazeaza pe pretul din 2006, de 600$ uncia, nu 1900$ uncia cat e acum, deci anterior bumului. In plus, costurile de refacere sunt estimate la ~135 milioane (euro sau $ nu mai stiu ca preturile sunt data ba asa, ba asa). Nu ar fi o problema prea mare raportat la valoarea integrala. Se poate face un efort si obliga la depozitarea intregii sume in primii 3-5 ani de exploatare.
Reconversia profesionala nu e treaba RMGC… Staul roman e cel care trebuie sa gandeasca beneficii/costuri si sa porneasca programe care sa ofere alternativa la momentul finalizarii exploatarii… Turism, mestesuguri, invatamant vocational, agricultura eco etc.
@toata lumea
Romania a dat dovada si da dovada de o incapacitate administrativa crasa.
Fondurile destinate culturii, valorificarii patrimoniului cultural si istoric sunt ridicole…
Mergeti la Sarmizegetusa Ulpia Traiana – unul din locurile cele mai incarcate de semnificatie pentru fiecare roman. Uitati-va la cat interes si sprijin e acordat locului. Ce pretentii realiste putem ridica pentru niste “amarate de galerii romane”.
Si daca la asta mai adaugam si imbecilitatea maxima a unora care spun “mai bine se distruge totul decat sa accept banii RMGC pentru refacere” – spus cu privire la cateva case cu valoare istorica din zona, ne dam seama ca problema e si la “cap” si la “picioare”…
Sunt niste pasi de facut inainte sa putem trece de blocajul de fata pe tema Rosia Montana:
– desecretizare
– reevaluarea beneficiilor/costurilor (inclusiv transarea problemei: “acolo se afla si alte metale, mult mai pretiose, in afara de aur”)
– plan pe termen lung cu analiza realista a alternativelor
– dupa lamurirea problemei, o consultare publica foarte simpla, cu cartile pe fata
Alex, ai dreptate. Daca s-ar contoriza toate costurile (actuale, din viitorul imediat, si din viitorul indepartat), nu cred ca s-ar putea crea un scenariu care sa justifice inceperea exploatarii. Problema poate fi intoarsa pe toate partile, dar pur si simplu nu pusca.
Atitudini, orice partid va raspunde atunci cand societatea civila isi spune pasul… ar face o mare greseala sa nu o faca. Avem mare noroc ca societatea civila de la noi s-a mobilizat foarte bine, si, avand in vedere ca intram in perioada electorala, nu cred ca exista partid care sa isi permita sa nu-i asculte vocea. RM a inceput sa devina din ce in ce mai mediatizata, tot mai multi oameni incep sa fie constienti de ce se intampla acolo, si nu cred ca exista prea multi romani care sa fie de acord sa le fie luati muntii cu jabca.
Uite a venit si pozitia oficiala a USL: http://atitudini.wordpress.com/2011/09/05/pozitia-usl-privind-rosia-montana/
E importanta pentru ca sunt sanse mari ca deciziile si viitorul sa nu mai depinda de Basescu…
super articolul! sunt economist, si eu priveam in sensul asta si ziceam ca pur si simplu costul e mult mai mare decat beneficiile! dar eu ma gandeam doar din punct de vedere al costului de risc(de mediu). ceva de genul – costul egal cu maximul pagubelor produse in eventualitatea unui eveniment*probabilitatea producerii acestuia. si zic ca probabilitatea creste datorita multor factori – Banca Mondiala nu gireaza proiectul, nu exista un asigurator in caz de dezastru, contractul este secretizat asa ca de fapt nu stim cine o sa se ocupe de fapt cu mediul – cei 4% sau 10, sau 20% ai statului pot sa dispara foarte repede, daca ramane in seama lui asta, si nu in ultimul rand – orice firma se desfinteaza dupa ce se termina obiectul afacerii – dupa 18 ani, SIGUR firma se desfinteaza – ca nu mai are ce sa faca. DAR cheltuielile cu intretinerea barajului, amenajarea mediul, reconversia profesionala a oamenilor, etc etc – o sa curga inainte – zeci si zeci de ani! asa ca 1. oricum banii aia primiti de statul roman, sunt deja cheltuiti – pt mediu, in momentul in care porneste exploatarea(indiferent cine, ce zice, hartii, etc – pana cand nu e o terta persoana care sa garanteze cu bani absolut orice posibilitate-si cineva sa continue sa plateasca banii aia de asigurare si dupa cei 18 ani de exploatare) ! 2. la asta se adauga si efectele prezentate in articol ! – adica statul cu cat exploatarea o sa fie mai mare, o sa aiba si cheltuieli mai mari si o sa poata si mai greu sa suporte din alte surse cheltuielile alea –
Barengott, multumesc pentru datele in plus oferite.
Alex, multumesc mult pentru link-uri. E imbucurator ca s-au pornit deja initiative in sensul asta. E bine cat Rosia sa fie cat mai vizibila si mai accesibila.
Bogdan, observatile facute de tine sunt bune, si o sa incerc sa le dau un raspuns cat se poate de cuprinzator.
1. “Atitudini” a ridicat aceasi intrebare, legata de scara exploatarii in economia totala a tarii. I-am raspuns mai sus, dar o sa completez raspunsul aici. Ideea pe care am marsaluit pe bucata cu Boala Olandeza, a fost practic un argument impotriva exploatarii aurului. Multi spun ca zona merita sa fie distrusa datorita beneficilor economice de care se va bucura tara. Eu am incercat sa arat, ca aceste “beneficii” cu cat vor fi mai mari, cu atat vor cauza mai multa instabilitate in economie. Daca impactul asupra economiei va fi mic, asa cum sugerezi si tu, atunci nu cred ca se justifica costul ecologic si social pe care il presupune aceasta exploatare. Oricum ai lua-o, exploatarea are costuri mult mai mari decat are beneficii.
Chiar daca exploatarea ar reprezenta o parte mica din PIB-ul Romaniei (pe un alt forum, cineva a sugerat ca aurul scos anual ar reprezenta undeva in jur de 0.3% din PIB), efectul asupra economiei reale s-ar simti. Principiul conteaza mai mult decat scara la care se intampla. O economie adevarata trebuie sa se bazeze pe crearea de valoare reala. Exploatarea resurselor nu numai ca nu creaza valoarea reala, dar intra in competitie directa si indirecta cu sectoarele care o fac.
Boala Olandeza in viata noastra cotidiana poate fi asemanata cu castigul la Loto. La prima vedere, acest castig pare o binecuvantare. Dupa cum arata insa o pleiada de studii in domeniu, banii castigati usor rar aduc fericirea, si multi din castigatorii la Loto ajung sa traiasca vieti lipsite de vlaga, pentru ca nu mai trebuie sa se chinuie sa realizeze nimic. Lucrurile castigate usor, se duc usor. In plus, creaza complezenta si reduc potentialul competitiv si pofta de lupta.
2. Norvegia si-a gestionat banii din petrol mult mai bine decat alte tari. Au insa un sistem politic si social matur – un lux care lipseste mai tuturor tarilor in curs de dezvoltare. Mai mult, restul sectoarelor lor economice sunt super-protejate de catre stat. De fapt, mare parte din economia lor se afla in sectorul public. Aceste sectorare economice au salarii umflate artificial (pentru a putea concura cu salariile oferite de industria petroliera), si putine ar putea concura direct cu industriile din Europa. Acesta este unul din principalele motive pentru care Norvegia nu doreste sa intre in UE. Daca ar face-o toate sectoarele ei economice, ar intra intr-o competitie directa cu sectoare similare din Europa, si in mare parte ar pierde.
Lucrul acesta s-a intamplat deja in toate tarile din Europa de Est care au intrat in UE. Romania isi cladeste acuma o forta economica care va concura de pe picior egal cu economiile din Vest. Dacia este un minunat exemplu in acest sens. Ca atare, trebuie sa incurajam sectoarele care aduc inovatie, sectoarele care cer creativitate si un mod nou de gandire. Avem nevoie de o economie care sa stea sigura pe picioarele ei.
3. In ceea ce priveste exploatarea petrolului, aceleasi coordate ca in cazul aurului se aplica. Petrolul creaza pe undeva mai multa valoare, pentru ca este folosit in multe procese tehnologice, si multe industrii din tara au nevoie de produse derivate din petrol. Consider insa ca si industria petroliera concureaza cu economia reala, in masura in care nu deserveste direct sectoarele cu potential inovativ (de exemplu, merge direct la export).
Daca te intereseaza sa citesti mai multe despre efectul exploatarii petrolului asupra economiei tarilor in curs de dezvoltare, iti sugerez “The Bottom Billion”. E foarte bine scrisa, si abordeaza o gramada de alte teme interesante.
Pretul benzinei este mare la noi, datorita accizelor de mediu, multe dintre care sunt impuse de UE. In cadrul Uniunii Europene, noi avem de altfel cel mai mic pret pe benzina. In lume, pretul ce mai mare este practicat de catre turci… ei o fac pentru a-si aisgura independenta energetica (sa nu ajunga prea dependenti de importul de petrol), si pentru a incuraja dezvoltarea unor surse alternative de energie.
Subscriu si eu acestei filosofii. Sa uitam de petrol, si sa incercam sa ne dezvoltam capacitatea de a genera energie din surse regenerabile. Avem deja una din cele mai mari ferme de mori de vant din lume… deci se poate.
Salut,
În primul rând, felicitări pt. articol.
Din câte știu, asociația Salvați Roșia Montană a făcut un site pentru promovarea Roșiei Montane: http://drumulaurului.ro/
Iar Fundația Culturală Roșia Montană (http://www.fcrm.ro/) a scos un ghid turistic car se poate găsi în română, engleză sau în maghiară în Cărturești sau se poate comanda la ei pe site. (http://luptapentrurosiamontana.wordpress.com/2011/05/27/ghidul-rosiei-montane-se-lanseaza-marti-31-mai/ ). A nu se confunda cu pseudo-ghidul turistic de la Gold, în care numa menționează ce vor face după exploatare.
Multumesc, l-am preluat. Citarea era subinteleasa.
M-am gandit sa iti postez raspunsul si aici ca sa nu raman dator 🙂
“Salut marcel !
Cateva observatii :
1. “Boala olandeza” este vizibila si semnificativa atata timp cat scara la care resursele respective sunt exploatate are o dimensiune comparabila cu restul economiei (vezi Olanda in anii 50 sau tarile arabe acum). Pt Rosia Montana notorietatea proiectului depaseste cu FOARTE MULT adevarata sa scara. 30mt de aur pe an (cam 1.2 mld USD la preturile de acum) si cateva sute de oameni angajati pentru – sa zicem – 10 ani, nu au cum sa destabilizeze o economie care probabil ca va “valora” la momentul exploatarii cam 150-250 mld anual.
2. Exista tari care evita cu succes “Boala olandeza” printr-o gestionare adecvata a veniturilor obtinute din exploatarea resurselor. Exemplul elocvent este Norvegia, tara care a reusit “izolarea” bogatiei petrolului in fonduri de investitii care sunt destinate sa produca pt generatiile viitoare. Este ca si cum ai scoate petrolul din pamant si l-ai pune in banca – cu o crestere a flexibilitatii si o scadere a timpului de reactie in ceea ce priveste deciziile pe care statul le ia pt a-i maximiza valoarea ca resursa (financiara de data asta).
Asta sugereaza basescu in cazul RMCG prin gestionarea veniturilor statului obtinute din proiect de catre BNR. Evident cresterea partilor statului este dezirabila, dara asta este o alta discutie…
3. Interesant este faptul ca pt un proiect “pitic” la scara temporala si economica se gasesc sute de argumente pt a justifica omorarea lui, pe cand in alte domenii echivalente, ca de exemplu exploaterea petrolului romanesc, domeniu cu adevarat masiv prin prisma oamenilor implicati (zeci/sute de mii incluzand rafinare si marketing) si prin durata sa temporala (o suta de ani poate si mai mult) nimeni nu zice “pas” (cu “a” din “a” ca in Rom”a”nia ) . N-am auzit niciun doctor, doctorand, analist politic sau economic, bagator de seama in televiziuni etc etc se explice poporului cum benzina NU POATE fi ieftina atata timp cat pretul ei la scara mondiala este mare , argumentul ca “petrolul e romanesc si deci trebuie sa fie ieftin…” fiind de fapt un populism jalnic…
Uite poate preiei tema intr-un articol viitor. Ar fi o discutie mult mai relevanta decat in cazul RMGC . Atentie : relevanta nu adevarata , argumentele tale pt RMCG fiind corecte insa invalide datorita scarii proiectului !
Succes
B “
@pt. toti cei care sustin exploatarea la rosia montana.
1. Voi cand auziti/vedeti aur va pierdeti cu firea? Cel putin asta e senzatia pe care o lasati.
Dupa 15 ani nu mai ramane in zona decat cele 200 milioane tone de steril. In schimbul a mexim 1 mld Euro.
Pentru 5-10 euro primit o tona de apa cu cianura? Sper ca nu sunteti sefi prin departamentele economice pe la slujbele voastre sau sa gestionatii banii in familii, ca e jale mare. Daca da, ar fi cazul sa faceti un pas inapoi. Altii ar scoate miliardul de care aveti atata nevoie.
2. Daca proiectul e atat de folositor, de ce este secretizat? De ce trebuie ascuns de societate un astfel de proiect care poate face pagube la fel de mari ca un accident nuclear? V-ati gandit ce se intampla in cazul unui accident de genul celui din 2000 (atunci nu exista un oras in aval la 5 km de barajul de steril).
3. Prin exploatare aceasta, vom pune cruce zonei pentru totdeauna dupa 15 ani. Adio picior de om, animal, plante. Poate ceva bacterii. Hiroshima, Nagasaki vor fi zone mai sigure decat zona Rosia Montana. Poate si Fukushima.
Alternativele sunt destule si pot asigura venituri mii de ani de acum inainte, numai omenirea sa reziste.
4. Prin Canada, Gutana cei care se afla in spatele RMGC au facut prapad
@vasile: Contractul a fost semnat in 1997, iar accidentul de la Baia Mare a fost in 2000. Si vezi si punctul 4. Suficiente motive ca sa nu crezi in “afirmatii”
Deceneu, multumesc mult de aprecieri. Imi place si mie ce ai scris despre importanta societatii civile. Cu cat oamenii unei tari sunt mai activi si mai implicati in ce se intampla in tara lor, cu atat se creeaza un mediu mai propice pentru nasterea si circulatia ideilor. Iar ideile, bune si rele, sunt baza oricarei economii solide.
Poti linistit sa preiei capitolul cu Boala Olandeza (ma bucur mult ca il consideri bun de dat mai departe), dar te rog sa mentionezi sursa originala: cluj.info. Cei de la Cluj.Info au fost draguti sa preia acest articol si sa-l publice, si as vrea sa le intorc si eu favorul.
Felicitari pentru atitudinea civica si ma bucur ca am dat de acest blog.
Si eu apreciez “geografiei economica si cred ca joaca un rol foarte important in dezvoltare economica”, daca factorii de influenta sunt bine identificati.
As vrea sa preiau pe blog o parte din text, cel cu Boala Olandeza, si cred ca voi face un comentari mai general despre evolutia economica a tarilor si factorii de influenta. Am scris despre corelatia dezvoltarii cu maturitatea societatii civile. Intradevar Romania are nevoie de societate civila cu valori democratice, mai mult decat de orice altceva.
Aurul la ora actuala e supraevaluat 100-150%, oricum nu creeaza locuri de munca si nici nu incurajeaza inovatia si cercetarea asa ca nu cred ca o sa inlocuiasca banul! Daca o sa se mareasca marginile pentru aur pretul aurului o sa se sparga ca un balon de sapun, uite inca un argument economic!
Minunat articol! Felicitari!
@ Atitudini: Cu absoluta sinceritate, nu poti sa-ti spun care ar fi efectul exact asupra economiei daca s-ar porni exploatarea. Pot insa sa-ti spun ca in 1997 George Soros a destabilizat Lira Sterlina cu 2 miliarde de lire de-ale sale, si a bagat toata Asia de Sud-Est in criza (acestia aveau mare parte a depozitelor lor valutare in Lire). Pot de asemenea sa-ti spun ca Banca Nationala a avut de furca mult cu speculatori care au atacat moneda noastra nationala cu sume mult mai mici. In sine, banii generati din exploatarea resurselor sunt un atac asupra monedei nationale si asupra economiei reale.
@ Vasile: Continui cu punctele care le-am ridicat mai sus. Exploatarea resurselor intra in competitie directa cu economia reala. Forta unei economii sta in potentialul inovativ al tuturor sectoarelor sale economice. O economie solida are nevoie atat de un numar mare de sectoare economice (pentru a oferi o mai mare stabilitate economiei la fluctuatii interne si externe), cat si de o serie de motoare economice mari (sectoare in care economia romaneasca are un avantaj comparativ fata de alte tari). Toate aceste sectorare trebuie sa inoveze pentru a impinge economia mai in sus. Problema cu exploatarea resurselor este ca nu au potential regenerativ (cand s-au dus resursele, s-a dus si sectorul), limiteaza numarul total de alte sectorare economice prin descurajarea exporturilor si prin concurenta neloiala, si intra in competitie directa cu adevaratele motoare economice ale tarii.
Exista inovatie in sectorul mineritului, dar nu este genul de inovatie care sa incurajeze dezvoltarea sustenabila a unei tari. Faptul ca exista tehnologii mai bune pentru extragerea resurselor, nu inseamna ca o economie va fi mai castigata. Dimpotriva, cu cat aceste tehnologii sunt mai bune, si cu cat pot fi extrase mai multe resurse, cu atat va fi mai mare efectul negativ asupra economiei reale.
Per ansamblu, eu consider ca Rosia Montana, si Romania per ansamblu, vor fi mai castigate daca oamenii de acolo au posibilitatea sa isi croiasca propriul destin. Chiar daca nu vor face la fel de multi bani ca din aur, vor invata sa se descurce cu ce au, si vor crea o baza de dezvoltare sustenabila – care nu va disparea dupa 18 ani. Romania are mult mai mult de castigat dintr-o ferma organica decat dintr-un munte de aur. Va fi o economie veritabila, o economie care creeaza valoare reala, o economie cu perspectiva de viitor.
@Vasile: Nu prea sunt cine stie ce tehnologii… Se dinamiteaza (chiar se spune in proiect: nu mai des de o data pe zi), se incarca in camioane, se duce la unitatea de procesare si… se proceseaza.
Tehnologia e veche de zeci de ani. Nimic nou.
Ce e nou sunt standardele. Astea s-au schimbat (cel putin in UE) dupa accidentul de la Baia Mare. Iar RMGC afirma ca le respecta. Chiar e sub indicatori.
La fel s-au schimbat si indicatorii de siguranta (pentru iazul de decantare). La fel, RMGC afirma ca le respecta. Chiar e peste.
Dar peste 15 ani, cand se inchide exploatarea, o sa avem aceeasi situatie: zona monoindustriala si personal fara perspective.
Si eu as vrea ca in Romania economia sa fie bazata pe competitie si inovatie, dar in cazul RMGC nu am vazut alta companie care sa se fi afirmat, pentru a putea vorbi de competitie. In ceea ce priveste inovatia, RMGC va aduce cea mai avansata tehnologie disponibila pe piata a exploatarii aurului, ceea ce mi se pare a fi un pas spre bine al Romaniei. Minerii vor invata un nou mod de a lucra si cunostintele lor le vor fi utile si la viitoarele lor locuri de munca. Pentru forta de munca, este o investitie pe viitor.
Marcel, a scapat o intrebare.
Si in discutia de aici (http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/boala-olandeza-basescu-si-utilitatea-publica-a-exploatarii-aurului-si-ce-zic-cei-de-la-the-economist-despre-asta-bonus-ce-a-aparut-aseara-pe-gardul-udmr-67526.html) s-a ridicat iar.
Intrebarea era in al doilea comentariu al meu:
“Conteaza asa de mult exploatarea asta, raportat la economia tarii? Sau putin cu putin face mult (ma gandesc si la rezervele de gaz, alte exploatari miniere etc.)?”
Cosmin,
In primul rand multumesc ca ti-ai rupt din timpul tau sa citesti eseul asta – nu speram sa-si ia cineva timp sa-l citeasca, avand in vedere ca e destul de lung si nu intotdeauna usor de citit.
In legatura cu comentarile tale, nu pot sa spun ca sunt un cunoscator intim al Rosie Montane, dar am fost acolo de mai multe ori si am stat de fiecare data de vorba cu localnicii. Din cate am inteles eu, aurul a fost exploatat si inaintea dacilor de catre sciti. Mi s-a spus si despre tehnicile de exploatare ale dacilor si ale romanilor. Nu am vrut insa sa intru in detalii tehnice in eseu, cat am dorit sa fac un argument despre lipsa de inovatie in sectorul mineritului… in sensul ca oamenii ce lucreaza in sector nu trebuie sa-si foloseasca imaginatia si creativitatea pentru a-si duce munca la bun sfarsit… fac ce faceau si stramosii lor acum 2000 de ani.
Eu cred ca aurul si petrolul se pot compara fara probleme (de altfel petrolul e cunoscut ca si aurul negru). E drept ca petrolul are o valoare practica mult mai mare decat aurul (se foloseste in mai toate procesele tehnologice), dar este o resursa natural epuizabila la fel ca si aurul. Ba mai mult, faptul ca petrolul genereaza aceste instabilitati in tari in curs de dezvoltare, in ciuda valorii sale practice mai mari, este un argument si mai puternic impotriva exploatarii aurului.
Pretul aurului acuma este umflat artificial, si nu trebuie sa fi economist ca sa iti dai seama de lucrul asta. Pretul a crescut de 6 ori in cativa ani, ori nu cred ca aceasta crestere se datoreaza cresterii sectoarelor economice ce folosesc aurul. Este pur si simplu o “bula”, cauzata de isteria generala pe pietele valutare (oamenii nu au incredere acum nici in dolar, nici in euro, nici in proprietati imobiliare), care va sfarsi prin a se sparge, ca orice “bula”.
In ceea ce priveste capacitatea aurului de a genera bunastare si dezvoltare sustenabila in Romania, repet, nu cred ca se poate. Toate teoriile economice moderne (scrise de laureati ai premiului Nobel si economisti cu greutate) sustin ca inovatia, progresul tehnologic endogen, si capitalul uman sunt factorii cheie pentru o economie solida. Mai mult exploatarea resurselor afecteaza, potential grav, sansele unei economii de a creste sanatos.
Sunt mai multe de spus, ne c-am pierdem in grafice si comparatii unele reusite altele nereusite mai sus, oricum aurul e una, petrolul e alta. Mai e vorba de diferite cantitati de minerale, minereuri folosite in avitatie care se afla in Rosia Montana. Sub o forma sau alta tot se va continua exploatarea in viitor la Rosia, si eu sunt de principiu ca galeriiele existente sa fie vizitabile o mare parte. Din pacate sub un anumit nivel sunt pline de apa, chiar si apa poluata, sunt zone surpate, etc…
Ca sa revenim la aur, sa nu uitam ca este cel mai pretios material si il detin o parte din bancile mai din lume inclusiv, bancile elvetiene. Daca pe piata va fii mult, pretul scade e logic, daca e cerere mare pretul creste. Numa in Romania de un an doi de cand se vand lingouri pure la o banca, a explodat vanzarea lor. Deci pretul nu e artificial mare. Toate microprocesoarele folosite de la IT la masini, avioane, etc se bazeaza pa aur si metale rare (Rosia Montana). Deci economic este o cerere mai mare de aur decat cea din articolul anterior.
Totul este sa faci o treaba cu cap din care Roamnia sa castige cel mai mult, si ca mediu sa se imbunatateasca situatia existenta.
Cu stima!
[…] text pe care vi-l recomand: ”Un argument economic împotriva exploatării aurului de la Roșia Montană”, de Marcel Ionescu-Heroiu, pe clujinfo.ro. Marcel Ionescu-Heroiu este absolvent al Facultății de […]
Buna, in primu rand este un studiu subiectiv si de la distanta, e recomandat de mers la fata locului si vorbit cu cei ce traisec acolo de sute mii de ani. La sapat galerii ai omis esentialul, dacii au exploatat primii si de aceac s-au grabit sa cucereasca romanii Dacia pentru aur si pentru exploatarile in derulare.
Este interesant de mers la fata loculu, de vizitat galerii, si se poate vizualiza si tehnologia de sapat folosit-a.
Galeriile dace sunt oarecum rotunde, se facea un foc, se incingea piatra si astfel era sparta mai usor, romanii au schimbat stilul si forma tunelurilor, acestea sunt rombice, in partea inferioara crand si un sant de scurgere a infiltratiloor de apa, ape miniere, etc.
Am gasit si informatiile despre relatia cu WB. Sunt savuroase… 🙂
“Atitudini”, cauta pe Google (Banca Mondiala si Rosia Montana… sau World Bank and Rosia Montana) si o sa gasesti o gramada de link-uri pe subiect.
Eu personal sunt impotriva criticii la pachet facuta de multi din Romania… e foarte greu sa implici oameni competenti in politica cand acestia stiu ca vor fi considerati de la inceput corupti. De multe ori, ceea ce este considerat a fi coruptie, nu reprezinta decat lipsa de experienta in domeniu. Nu vom putea sa construim o clasa politica viabila daca ii hulim pe toti care se implica. Critica trebuie facuta punctual si cu argumente solide… asa cum ai facut tu in cazul cinematografului Favorit din Bucuresti.
In ceea ce priveste cresterea actuala a pretului aurului, e pura speculatie. Nu trebuie sa fi economist sa-ti dai seama de lucru asta. Avand in vedere ca motoarele economiei reale merg la turatie mai mica, pretul aurului ar fi trebuit in mod normal sa scada, nu sa creasca.
Merci pentru link-ul cu studiul WB.
Daca ai vreo referinta, da si un link cu respingerea proiectului RMGC de care WB.
Autoritatile sunt un factor extrem de important. Avand legatura cu zona asta… sunt destul de sceptic. Stiu ca nu sunt toti o apa si un pamant. Stiu ca sunt si unii muncitori, competenti, unde se vad rezultatele. Ma omoara insa furtul. Vezi pe blogul meu o chestie foate recenta unde un cost de 2,5 milioane euro a sarit la 8,18 milioane euro. Iar cetatenii sunt totusi fericiti ca “se face ceva”. Ma intreb… daca le-as cere un pret triplu la paine, ar avea aceeasi reactie?
Daca tot studiezi in zona economica, poti sa-mi spui: exista vreo ratiune de tip cerere industriala pentru cresterea asta a pretului aurului? Sau e totul speculatie si dorinta de siguranta generata de celelalte probleme economice din piata?
‘Atitudini’, ca sa continui discutia de unde am lasat-o:
1. Eu sunt un mare adept al geografiei economice si cred ca joaca un rol foarte important in dezvoltare economica. (Deschiderea noastra la Marea Neagra este in sine o binecuvantare, pentru ca ne “apropie” mai mult de piete internationale… exista de altfel o intreaga teorie despre tarile “enclava”, fara iesire la mare.) As putea sa ma pun sa insiruiesc mai multe motive pentru a-mi argumenta pozitia, dar au facut-o altii inaintea mea mai bine. Raportul BM pe care l-am mentionat in eseu e genial si merita citit. Daca te intereseaza, il poti acces gratis la urmatorul link
2. Multam pentru recomandarea cartii lui Neagu Djuvara – caut mereu ceva bun de citit. Am comandat-o deja.
3. Merci ca ai mentionat cetatea din Alba… am auzit ca au restaurat-o foarte frumos si vreau sa imi fac timp sa ajung acolo.
4. Eu cred ca autoritatile locale si nationale poate sa ajute mult, si multi o fac deja. Am avut sansa sa cunosc oameni din sectorul administrativ si am ramas foarte placut impresionat. Am intalnit multi tineri, multi oameni competenti, si multa pasiune. Mai toti cu care am stat de vorba doreau sincer sa contribuie la schimbarea lucrurilor in bine in Romania. Imi place nespus, de exemplu, sa vad cum se schimba Clujul in fiecare an cand ajung acasa. Imi place sa vad ca exista initiative gen Fan Fest.
5. Cred ferm ca viitorul Rosiei Montane fara minerit a inceput sa fie deja creionat. Si mai imbucurator este ca, in acelasi timp, a inceput sa prinda contur si societatea civila din Romania.
6. Banii pe care statul i-ar putea face din aur depind foarte mult de pretul aurului in viitor. Tare mi-e frica ca pretul va intra in cadere libera in curand… la fel cum se intampla cu toate lucrurile care se apreciaza artificial.
[…] ridicat mai multe întrebări la textul de mai jos. Împreună cu răspunsurile le puteţi citi la sursă. Dacă cineva mai găseşte sau mai are şi alte texte similare, care nu conţin romulani, porţi […]
Merci si eu de raspunsuri.
Vezi ca mai ai 2 comentarii in zona de aprobare.
Intr-unul dintre ele mentionam ca am inteles argumentul cu impactul exploatarilor de resurse (in special miniere/minerale) in economie. Are o logica simpla si usor de inteles chiar si pentru cineva fara specializare in domeniu.
Din punct de vedere al tehnologiilor, nu vad pentru mult timp o alternativa trecutului prin ciur.
Varianta cu cineva stand deasupra pamantului si din pamant iesind doar firisoare subtiri de minereu pretios, adus la suprafata printr-o “putere speciala” tine inca de domeniul cartilor SF. Pe de alta parte, multe dintre tehnologiile de azi erau de domeniul cartilor SF nu mai demult de acum 100 de ani… (unele chiar acum 50 de ani).
Am mai gasit ceva.
Spui ca “Se spune că din toată afacerea Roşia Montană, statului român i-ar reveni în jur de €1-1,5 miliarde”.
La datele din 2006 astea erau cifrele. Dar atunci, uncia de aur era 600 $. Acum a trecut de 1900 $.
Asa ca prin actualizarea datelor din 2006 rezultă 3,261 miliarde $ beneficii directe ale statului plus beneficiile aferente investitiilor de ~1,5 miliarde $. Totalul duce la ~4 miliarde $. In acelasi timp, valoarea de piata a cantitatilor de aur si argint ale zacamantului depasesc 23,5 miliarde $
Cotatia aurului este in cadere libera iar momentan incearca sa-si revina dupa ce a cazut de la 1900 $/uncie la 1170$/ uncie. Nicio banca nationala si niciun fond de investitii nu-si mai permite sa isi mareasca portofoliul in aur. Multumesc pentru intelegere. Spun asta pentru ca job-ul meu este chiar administrarea portofoliilor in cadrul investitiilor financiare.
Ramona, multumesc mult de aprecieri, si multumesc mult ca sunteti una din cele mai vocale portavoci ale societatii civile romanesti. Dati speranta si avant unei intregi generatii.
“Atitudini”, multumesc mult pentru comentarii. Nu speram ca cineva sa citeasca eseul asta.
O sa incerc sa iti raspund la fiecare comentariu, in ordinea in care le-ai facut:
1. Exemplul cu Boala Olandeza este intr-adevar general. L-am dat pentru a dovedi, intr-un spatiu restrans, un punct bine cunoscut in lumea economica: incapacitatea tarilor bogate in resurse de a genera dezvoltare economica sustenabila, in ciuda prezentei unei surse (aparent) inepuizabile de bani. Cu toti banii pe care tarile acestea le-au scos din exploatarea resurselor, nu au reusit sa construiasca o baza economica alternativa. Exemple de genul acesta la o scara mai mica (regionala sau locala) abunda. In America ai zona “Rust Belt”, in Germania ai Ruhr Pot, iar in Rusia ai Monogoroda.
In sine, scara la cale Boala Olandeza se manifesta nu conteaza atat de mult. Daca ai cancer sau gripa, tot boala se cheama. Ideea pe care am marsaluit in eseu este ca exploatarea resurselor (indiferent ca vorbim de aur sau petrol) creaza instabilitate economica in tarile in curs de dezvoltare – pentru simplul motiv ca un sector cu potential inovativ mic, intra in competitie directa cu sectoare economice care pot intr-adevar sa genereze dezvoltare economica sustenabila. Si simplul fapt ca sunt generati bani in plus in economie pentru o perioada delimitata de timp, are efect disruptiv. Economia ajunge sa se bazeze pe aceste venituri, care ulterior vor disparea. Mineritul este unul din putinele sectoare economice care nu are potential regenerativ. Cand resursele s-au termina, s-a dus si sectorul.
Tari ca America au fost intr-adevar cladite pe exploatarea resurselor (cartea “Nature’s Metropolis” este un minunat reper in acest sens), dar au facut-o la un monent cand toata lumea facea acelasi lucru, iar cresterea lor economica se datoreaza in primul rand inovarii (au inventat de exemplu bursa de bunuri de la Chicago – care a permis comertul cu bunuri la o scara mult mai mare) si progresului tehnologic (economia a inceput sa duduie cu adevarat in momentul in care s-au industrializat). De altfel daca te uiti la cresterea economica istorica in toate tarile dezvoltate, vei vedea ca au inceput sa-si ia avant atunci cand au inceput sa gaseasca alternative la exploatarea resurselor naturale. Dupa cum am spus si in eseu, cand spaniolii inca cautau aur in coloniile lor, englezii s-au pus sa-si construiasca primele fabrici textile.
Nu cred ca exista tara dezvoltata in ziua de azi pentru care mineritul sa fie o prioritate. Mai toate incearca sa isi conserve resursele pentru vremuri cu adevarat grele, si prefera sa importe materie prima bruta din afara.
2. Cand m-am referit la tehnicile de exploatare a aurului, m-am referit in primul rand la procesul de ansamblu. De la romani incoace, mineritul presupune sapat, separat, si prelucrat. Bineinteles ca avem tehnologii mult mai bune de sapat si sfaramat piatra, avem dinamita acum, si avem cianura pentru a scoate si ultimul firicel de aur din roca. Dar gandeste-te numai la inovatile pe care le-am reusit in comunicatii si transport, si pune inovatile din minerit in perspectiva. Cea mai buna “imbunatatire” in sectorul mineritului acum consta in raderea unui munte de pe fata pamantului si extragerea ultimului strop de resurse gasite acolo. Daca ma intrebi pe mine, acesta nu este tocmai progres tehnologic… mai degraba regres.
3. In ceea ce priveste capitalul uman, teoriile moderne pe crestere economica sunt bine cunoscute acum. Sper ca si politicienii nostri sa le cunoasca, pentru ca asta ar fi argumentul cel mai important impotriva exploatarii resurselor.
4. Multumesc mult pentru datele exacte privind numarul de noi angajati vehiculate de RMGC. Din discutii informale avute cu oameni din Rosia, am inteles ca cei care acum sunt angajati acolo primesc salariul minim pe economie, si nu prea au ce face. Ei spun ca vor angaja 1,200 pentru doi ani, dar nu precizeaza cati angajati permanenti vor avea pe perioada de exploatare. Si daca ar fi 1,200, tot nu ar justifica distrugerea completa a zonei. Ce or sa faca 1,200 de oameni intr-o halda de steril dupa ce exploatarea a fi terminata?
5. RMGC a cautat finantare de la Banca Mondiala, cred nu atat pentru ca nu aveau cash-flow-ul necesar, cat pentru ca vroiau stampila de aprobare a BM pentru a merge mai departe. Oamenii din Rosia au protestat insa, si au ajuns pana la presedintele Bancii Mondiale (lucru care se intampla foarte rar, indiferent de anvergura proiectului). Considerand ca impactul de mediu si impactul social nu justifica investitia.
6. Am mai multa incredere in capsunarit decat in minerit. De capsuni o sa avem intotdeauna nevoie, de aur mai putin. Nu-mi plac nici mie constructile fara gust (si e tara plina de ele), dar gusturile nu se discuta, si in lipsa unor reguli clare de planificare urbana, oamenii vor construi ceea ce ei considera ca e “frumos”.
E buna si incurajatoare chestia cu “viitorul alternativ se cladeste deja”.
Dar nu anuleaza lista de “trebuie” mentionata anterior.
In acelasi timp nu inseamna ca nu se poate porni de undeva, chiar si cu foarte putin.
Cu voia ta o sa preiau articolul tau, pentru ca e prima abordare pertinenta a subiectului peste care dau. Si multumesc si sursei (Camelia Romania – pe pagina de FB SOS Rosia Montana).
Spor!
P.S. Astept niste raspunsuri…
Cu partea cu turismul ai dreptate.
In afara de salina Turda (merita vizitata in mod cert), mai e si cetatea Alba Iulia proaspat refacuta si pusa in valoare (inca se lucreaza, dar e functionala cel putin 75%). Daca ai vazut salina Turda, inmulteste cu 10 cand vorbesti de cetatea Alba Iulia. Fara niciun fel de exagerare.
Mocanita de pe valea Ariesului e la fel un element care poate atrage. Am fost pe valea Vaserului unde functioneaza mocanita. La ora 7 AM era coada la bilete. La 9 AM au plecat 3 trenulete, pline ochi. Fiecare cu 4-6 vagoane. Biletul de 45 de lei…
Mai e Sarmizegetusa. Atat Regia cat si Traiana.
Mai sunt multe altele.
Dar pentru toate trebuie infrastructura:
– aeroport aproape, conectat bine la restul Europei si care sa arate civilizat
– autostrada
– campinguri, pensiuni, agroturism, hoteluri etc.
– oferte complexe de timp liber (rafting, climbing, tiroliana, parapanta, speologie, bird-watching, bear-watching etc. ). Sunt atat de multe incat nici nu are rost sa mai lungesc lista ca sigur nici nu le stiu pe toate…
– informare acolo unde e publicul pe care vrei sa il atragi (la targuri, in Bucuresti, pe net, pliante, reviste, agentii de turism, TV). Tot ce a bagat Udrea in promovare nu face nici 10% din impactul pe care l-a avut emisiunea Top Gear cu excursia pe Transfagarasan…
– personal specializat si bine format
– indicatoare, marcaje, info-chioscuri, harti etc.
– sezon de 12 luni nu de 3 luni
Si probabil mai sunt multe liniute pe lista de “trebuie”.
O mare parte tin de autoritati (locale si centrale). Asa ca… putina speranta.
Chestia cu importanta geografiei este foarte relativa. Conteaza, nu zic nu. Dar conteaza in multe feluri.
Gandeste-te si la situatia portilor de intrare, de zonele “vama”. Romania are iesire la Marea Neagra. Romania e aproape de zona Federatiei Ruse si a tarilor din zona Marii Caspice. UE are puternice legaturi cu zona asta si multe trec prin Romania. Iar legaturile aste vor creste.
O problema o reprezinta zona peninsulei Scandinave, care e clar bleumarin pe harta si nu e de loc in centrul continentului. Nu amintesc de Marea Britanie pentru ca are (a avut) in spate un mare imperiu colonial care particularizeaza situatia.
Relativ la aparitia si dezvoltarea civilizatiilor, recomand si cartea lui Neagu Djuvara. Scrie savuros omul, iar “Civilizatii si tipare istorice” merita toata atentia, chiar daca e scrisa de un istoric.
Zona cea mai dezvoltata e Europei coincide si cu leaganul de formare al ei – zona de contact dintre fostul imperiu Greco-Roman si populatia barbara a Europei din primele 5 secole ale mileniului 1.
Apropo de zone mono-industriale… Sa vezi ce monstrozitati de localitati au aparut acolo unde specializarea e “culesul capsunilor”.
Tocmai am fost prin nord – Viseul de Sus si zona din jur.
Mii de case, toate mari, toate facute din BCA, toate urate, toate bagate unele in altele cu distante de 1 m intre calcane, toate neterminate sau lasate “la rosu”.
La fel si prin restul tarii. Mii de case abandonate la rosu, toate facute cat mai mari si mai ieftin… Doar ca in zona din nord vezi cum intr-o localitate 90% dintre locuinte au fost inlocuite de monstrii incompleti sau vopsiti in mov, portocaliu, rosu, verde, albastru etc.
“Printre proiecte a căror finanţare a fost refuzată de Banca Mondială se numără şi cel propus de Gold Corporation pentru exploatarea aurului de la Roşia Montană.”
Ai date? Mi s-ar parea un argument destul de serios…
Foarte buna observatia cu forta de munca si capitalul uman. Fara misto. Ma gandesc la tari precum Japonia, Coreea de Sud sau altele asemenea care s-au ridicat strict pe baza capitalului uman.
La problema “Mă întreb însă căţi din noii angajaţi preconizaţi vor veni de la nivel local şi regional.” s-a raspuns in procesul de consultare publica.
Ca sa nu mai cauti (sunt 5.600 de intrebari) pun aici raspunsul:
Î (nr. 4): Cate locuri de munca va asigura proiectul de minerit Gold Corporation in derulare si cu ce salarii?
R: RMGC are în prezent cca 500 de angajaţi, dintre care peste 80 % trăiesc în Roşia Montană, Abrud, şi Câmpeni. Proiectul Roşia Montană (RMP) va angaja, în perioada de construcţie de doi ani, o medie de 1.200 de persoane. Sunt în curs de desfăşurare programe de instruire pentru a sprijini membrii comunităţilor locale din jurul zonei Proiectului Roşia Montană (RMP) în calificarea pentru diferite posturi şi meserii, atât pe timpul fazei de construcţiei, cât şi de exploatare. Dacă specializările necesare nu sunt disponibile pe plan local, se vor face oferte de angajare către locuitorii de pe o rază de 100km în jurul RMP, acordându-se prioritate locuitorilor din judeţul Alba. Pe baza evaluărilor noastre preliminare, ne aşteptăm ca majoritatea locurilor de muncă atât pe durata construcţiei, cât şi a activităţii de exploatare, să fie ocupate de forţă de muncă din comunitatea locală. RMGC a încheiat deja un protocol cu autorităţile locale pentru a se asigura că locuitorii din comunitatea locală beneficiază de prioritate la angajarea pe aceste posturi.
În conformitate cu prevederea art. 158 (1) din Codul Muncii, salariul este confidenţial. Totuşi, ar trebui menţionat faptul că salariile plătite angajaţilor RMGC sunt stabilite pe baza unor criterii obiective conform cu postul ocupat, cu competenţele acestuia, cu sarcinile specifice pe care trebuie să le îndeplinească angajatorul, nivelul responsabilităţilor, experienţa, studiile etc. În plus, nivelul de salarizare a angajaţilor RMGC este determinat ca urmare a (i) evaluării efectuate de angajator pentru fiecare persoană în parte pe baza criteriilor sus-menţionate şi a (ii) negocierilor dintre angajator şi angajat în această privinţă.
(observi sper rigurozitatea raspunsurilor date de RMGC)
“De altfel, mare parte din aurul de la Roşia a fost exploatat deja de către romani, care foloseau tehnici ce nu au fost îmbunătăţite substanţial până ziua de azi.”
Chestia asta macane… E clar ca aurul disponibil in forma gema, ca pepite sau nisip aurifer a fost exploatat. La fel, e clar ca zonele mai bogate au fost exploatate.
Dar acum vorbim de resurse inglobate in roca ce sunt extrase nu cu ochiul, nu gravitational ci chimic. Tehnologia de cianurare nu e noua, dar nici de pe vremea romanilor… are si ea vreo 120 de ani.
Tocmai genul asta de afirmatii subrezesc argumentatia. Sunt suficiente cateva si toata argumentatia cade, pe principiul ca unde ai gasit 5 chestii fara acoperire si restul sunt la fel.
De la Rosia Montana s-au extras 191.320 de mostre de roca intre 1997 si 2006. Si unii vorbesc ca acolo e plin de uraniu, vanadiu etc. Altii spun ca acolo e “combustibil pentru rachete interplanetare” – si deja o dam in romane SF.
Chestia cu “conspiratia fortelor oculte, adversare Romaniei” care nu vor sa spuna ca acolo se afla alte metale, nu o inghit. As inghiti insa un buletin de analiza chimica de la cele 191.320 de mostre… Sau o verificare prin sondaj…
În 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. În 1962, Icechim din București, evidențiează prezența germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. În 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o probă de 350 kilograme de zăcămînt și am trimis-o la analiză la Institutul de Cercetări din Baia Mare. Vreau să vă prezint cîteva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tonă, argint – 11, 7 grame pe tonă, arseniu – 5000 grame pe tonă, titan – 1000 grame pe tonă, molibden – 10 grame pe tonă, vanadiu – 2500 grame pe tonă, nichel – 30 de grame pe tonă, crom – 50 grame pe tonă, cobalt – 30 grame pe tonă, galiu – 300 grame pe tonă. Aceste probe și rezultate se află în documentația pe care RMCG-ul a cumpărat-o de la Agenția Națională de Resurse Minerale.
http://www.buciumul.ro/2012/02/01/e-oficial-valoarea-celorlalte-metale-rare-de-la-rosia-montana-e-mai-mare-de-patru-ori-decit-cea-a-aurului/
Frate, daca ai sti cit aur a mai ramas in stare bruta in muntii din Rosia, te-ai speria. Mai sunt filoane destule, zone sigilate, crezi ca RMCG sunt fraieri si iau doar ce-a ramas de la altii …? Te inseli amarnic. Stiu ei ce fac.
Foarte corecta aprecierea cu efectul banilor in plus aparuti in sistemul bugetar.
Incapacitatea administrativa crasa este dublata de interese personale si vanitati care duc la ceea ce vedem in utilizarea fondurilor europene.
Mai multi bani inseamna sume si mai mari furate. Probabil inseamna si cativa km de autostrada in plus…
Frumos; bune idei Marcel. Haideti sa participam fiecare cu ce poate, sa devina realitate aceste idei. Curaj !
Am inteles si argumentele prezentate mai incolo. Dar conteaza asa de mult exploatarea asta, raportat la economia tarii? Sau putin cu putin face mult (ma gandesc si la rezervele de gaz, alte exploatari miniere etc.)?
Salut!
De mult asteptam asa ceva. O sa parcurg materialul si sigur o sa am intrebari.
Prefer sa le pun pe parcurs, ca sa fie si mai usor de raspuns.
Incep cu prima: ai comparat in primele 2 tabele tarile dezvoltate, cu crestere organica, si tarile in curs de dezvoltare, cu crestere bazata pe exploatarea resurselor.
Problema: tarile in curs de dezvoltare prezentate apartin strict zonei celor care exploateaza petrolul. Doar petrolul (sau majoritar petrolul). Iar tarile dezvoltate isi exploateaza si ele resursele (mai mult sau mai putin), doar ca adauga acestui motor si multe altele (cercetare, comert, alte industrii etc.).
Deci? Nu e viciata comparatia?
Cat de frumos ai scris despre Rosia noastra draga 🙂