Cine răspunde pentru curățenia Someșului?
La o simplă plimbare pe malul Someșului în Cluj-Napoca, în zona Sălii Sporturilor, nu poți face un pas fără să vezi gunoaie, atât în apă, cât și și pe mal. Am surprins plăpumi, jucării, pet-uri, ambalaje, găleți, cauciucuri unele care sunt deja îngropate în aluviuni – deci, cu siguranță, a trecut mult timp fără nicio intervenție de colectare a acestora din râu, deși sunt accesibile, aproape de mal. Dincolo de proiectele majore de reamenajare care vor dura câțiva ani, ce se poate face acum pentru a asigura un minim de curățenie?
Someșul, ca orice apă care tranzitează un oraș, are un potențial enorm pentru crearea unui spațiu urban de calitate în Cluj-Napoca, momentan este însă adesea o experiență neplăcută să ieși la plimbare, cu bicicleta sau cu câinele pe mal, pentru că nu ai cum să nu observi gunoaiele printre care sălășluiesc rațele, pescărușii, este un contrast grotesc și rușinos pentru Cluj, o pată neagră pe fața (și centrul) orașului. Nu este vorba doar de gunoaiele din apă, ci și de cele de maluri, unde se adună cele aduse de apă, sau generate la fața locului (bucăți de ciment, ambalaje, diverse bucăți de plastic, covoare și lista poate continua).
Știm că există un proiect pentru reamenajarea Someșului, câștigat de arhitecții spanioli de la Studio Practica printr-un concurs internațional de soluții, acum trei ani. Un astfel de proiect durează, bineînțeles, dar personal m-am așteptat să văd niște prime intervenții vizibile, pregătiri ale locațiilor, în zona cea mai tranzitată – Parcul Central, Sala Sporturilor, în acest timp. Chiar dacă va mai dura acest proces, mesajul meu este pentru un regulament cu un plan clar, asumat de intervenții constante de curățare a malului Someșului – nu putem aștepta rezolvarea problemelor din amonte sau un proiect grandios până să realizăm minimul necesar pentru creșterea calității acestor spații – este necesară o decolmatare, curățarea râului și asigurarea că în apă nu este deversată apă neepurată din canalizare, așa cum s-a constat în luna ianuarie a acestui an. Apa trebuie să fie sigură, atât pentru băut, cât și pentru interacțiune, ca să zic așa (stropit, răcorit vara, apă sigură pentru câinii care mai beau din ea), în zonele unde există acces, coborâre către apă (ar fi ideal ca prin noul proiect să fie pe tot cursul apei, pe cât posibil).
Așa cum se formulează regulamente cu calendare de întreținere pentru spații verzi, „întreținerea” râului și malurilor acestuia trebuie să fie în responsabilitatea clară a cuiva, cu un calendar transparent, măsuri concrete – reiterez faptul că anumite deșeuri din albie par să fie acolo de luni sau chiar ani buni. În paralel cu măsurile de prevenire a deșeurilor din amonte, amenzi și asigurarea infrastructurii de colectare selectivă a deșeurilor, inclusiv pentru deșeuri voluminoase, sunt necesare măsuri de ecologizare.
Prin Inițiativa Someș Delivery, cetățenii au făcut ani buni astfel de intervenții – despre o astfel de acțiune am scris aici. De asemenea, voluntarii de la Let’s Do It Romania și alte astfel de inițative se luptă în mod sisific cu deșeurile, care revin mereu. Îmi amintesc că la o ediție a Someș Delivery, se vorbea despre percepția locuitorilor din zonele tranzitate de Someș că râul este un fel de groapă de gunoi, un loc de deversare, aruncare a deșeurilor, care tace și acceptă orice îi dai, și mă întreb unde s-a pierdut legătura dintre om și apă. Dincolo de acest lucru, lipsește conștientizarea că poluarea apelor impactează și calitatea apei potabile și că acțiunile noastre nu sunt izolate, ci sunt parte a unui circuit.
Efervescența de evenimente, implicare civică, expertiză a Clujului oferă un cadru solid pentru crearea de parteneriate și consultări privind problemele râului, însă e nevoie de un angajament asumat și vizibil la nivelul primăriilor Cluj-Napoca și Florești, ADI Zona Metropolitană Cluj și autorităților cu atribuții în administrarea Someșului, inclusiv Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, Garda de Mediu, Compania de Apă Someș, Consiliul Județean Cluj, Hidroelectrica, specialiști în domeniu și societatea civilă.
Cetățenii interesați de starea râului Someș pot trimite și cărți poștale (vederi) către diverși reprezentanți ai instituțiilor publice, printr-un proiect recent al celor de la Someș Delivery. Mai pot fi trimite cărți poștale până la finalul lunii: https://forms.gle/jsa839NYZp4GJdGF9.
O altă carte poștală este adresată către Compania de Apă Someș: „Doresc un Someș curat, cu maluri curate, fără peturi și gunoaie. Eu îmi aduc aportul, în fiecare zi, adun orice plastic găsesc pe jos și îl pun în coș. Amenzi mari ar trebui date pentru cei care aruncă pe jos.”. De asemenea, prin cartea poștală către Compania de Apă Someș este propusă și înlocuirea coșurilor verzi, din plastic cu o variantă mai estetică.
Petiție pentru curățenie, pistă de biciclete metropolitană și o arie naturală protejată urbană
Pentru că problema nu se limitează la o simplă curățenie a albiei Someșului în zonele centrale ale orașului (absolut necesară, dar care rezolvă doar un simptom), reiau parte din petiția formulată de Someșul Nostru și alți activiști în luna ianuarie 2021, care, în timp ce a generat impact pozitiv printr-o serie de amenzi, rămâne la fel de relevantă:
„Albia și malurile Someșului sunt pline de gunoaie și în 2021. Deșeurile din Florești ajung în Cluj. Gunoaiele poluează apa, în consecință măsuri urgente sunt necesare.
Dle primar Pivariu, ați promis atât dvs, cât și toți contracandidații la primăria Florești amenajarea Someșului. Începeți cu o curățenie și arătați-ne în dezbatare cu societatea civilă un plan de amenajare la râu. Localitatea Florești e lipsită de spații verzi, iar între Someș și Compania de Apă Someș SA e o zonă care se pretează pentru o arie naturală urbană. Începeți aici! Ați promis containere și camere de supraveghere pentru a se arunca mai puține deșeuri menajere și din construcții. Unde sunt acestea?
Dle primar Boc, bariera pentru deșeuri nu e suficientă. Trebuie pistă de biciclete ca zona să fie tranzitată la minut și să nu se mai arunce. Angajament pentru pista metropolitană e și în documente de strategie, dar și în promisiunile de candidatură la alegerile locale și parlamentare. Cum etapizați crearea pistei metropolitane?
Dle Tișe, reconfigurați zona de protecție a companiei de apă astfel încât să permită tranzitul pentru a ieși din poluarea traficului auto, lucru și mai fezabil cu ascensiunea bicicletelor și trotinetelor electrice care permit nu doar ieșiri în weekend, ci și o nouă mobilitate la nivelul axei metropolitane. Curățați de urgență mizeria din albia companiei, lucru mai fezabil iarna decât vara, când vegetația crește.
Cerem Gărzii de Mediu să dea amenzi pentru poluarea repetată a Someșului. Solicităm Administrației Bazinale de Apă Șomeș-Tisa (ABAST), ADI Zona Metropolitană Cluj și Companiei de Apă Someș SA să conlucreze cu autoritățile și societatea civilă pentru a găsi soluțiile optime pentru o albie și maluri cât mai curate, dar și cât mai tranzitate de clujeni iubitori de natură și mișcare.
În urma unui demers comun din partea campaniei SOS Someșul nostru și din partea Asociației Natura Transilvaniei, Din Filele Naturii și a Clubului de Cicloturism Napoca a fost descoperit un râu, din nou, plin de gunoaie. Sunt necesare măsuri urgente pe termen scurt, în speță curățenie, dar și măsurile promise pe termen mediu, adică amenajarea velo, pietonală și cu mobilier urban, plus o arie naturală protejată urbană.”
O altă petiție inițiată de către consilierul local Cluj-Napoca Radu Boloveschi cere primarilor din Cluj-Napoca, Florești, Apahida și Baciu, adoptarea și implementarea unei strategii pe 10 ani pentru dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete pe axa Florești – Cluj-Napoca – Apahida – Baciu. Ținta este de 5000 de semnături, iar petiția poate fi semnată aici.
Canalul Morii – curățenie și viziune urbanistică integrată în reamanajare
Aceleași lucruri cu privire la curățenie și necesitatea unor măsuri prompte de ecologizare se aplică Canalului Morii. Acest canal străbate orașul în zone cu un potențial excelent pentru crearea de zone de promenadă, coborâre la râu, întoarcere către apă, interacțiune. Proiectul „Amenajarea spațiului verde din zona Canalului Morii – tronson Parcul Rozelor”, prezentat în 2019 în cadrul dezbaterii Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) va include grădini urbane, loc de joacă, zonă de odihnă și alte facilități. De asemenea, o investiție pentru descoperirea unui tronson din Canalul Morii și amenajarea acestuia, finanțată din fonduri europene este planificată pe strada Barițiu, ca parte a unui proiect pentru reabilitarea parculu Caragiale și zonei adiacente.
Un proiect de reamenajare a fost selectat și în cadrul Bugetării participative, cu 371 voturi, fiind al doilea proiect cu cele mai multe voturi, acum în faza de demarare a implementării:
Din cauza stării precare a unei însemnate porțiuni din Canalul Morii propun demararea unui studiu de fezabilitate urmat de execuția lucrării pentru readucerea sa la un stadiu decent pentru secolul în care trăim. Momentan zonele arată ca și cum ar fi părăsite, gunoaie predomină în albie, mâlul este depus peste tot, copacii și buruienile sunt crescute haotic.
Bugetarea participativă este un exercițiu deosebit de important și salutar. Însă, în condițiile lipsei unor dezbateri, a unui proces pentru propuneri de îmbunătățire a proiectelor cetățenești în cadrul bugetării participative, sunt necesare mențiuni. Propunerea votată susține simpla instalare de balustrade metalice, și „betonarea” albiei: „pur si simplu trebuie înlocuite balustradele vechi, sparte și deplasate de la locul lor urmate de curățarea și betonarea albiei pe modelul din centru de pe strada Andrei Șaguna.”
Argumentarea formulată de comunitatea Someșul nostru susține faptul că „amenajarea Canalului Morii nu poate fi tratată superficial doar prin propunerea de balustrade metalice pe maluri. Acest fir de apă traversează întreg orașul și are nevoie de o viziune integrată urbanistică și peisagistică pe toată lungimea lui. (…) Deci, este nevoie de un Master Plan pe toată lungimea Canalului întocmit de specialiști, astfel încât să avem posibilitatea de a coborî la apă, dar și să evităm legături urbanistice cu alte spații verzi prin montarea unor balustrade care par de inox în imaginea nefericit aleasă.
În afară de Master Plan e nevoie și de un Master Process! Iar acesta putea fi bugetul participativ, dacă primăria accepta ideile societății civile de a avea deliberări pe proiectele depuse în spațiul public, sume mai mari, monitorizare clară a implementării proiectelor pentru transparență, nu doar propuneri individuale și vot online.”
Inițiativele prezentate arată, în mod evident, interesul acordat valorificării cursurilor de apă pentru creșterea calității spațiilor publice și în final, a calității vieții clujenilor. În vreme ce sunt demarate proiecte majore de reamanajare a acestora, cu termen de finalizare în anii următori, e necesară o mobilizare și o responsabilizare pentru asigurarea curățeniei apelor și malurilor în prezent. Chiar dacă o parte din deșeuri vin din amonte, ele străbat orașul și adesea rămân aici – amintind tuturor că e nevoie de cooperare și asumare la nivel instituțional a unor soluții prompte pentru asigurarea și menținerea curățeniei, alături de măsuri pe termen mediu pentru prevenirea deșeurilor de-a lungul cursurilor de apă și amenajarea acestora.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.