În perioada 26-28 martie 2021, Ambasada Franţei în România și Institutul Francez din România au organizat un hackathon online având ca tema tranziția la economia circulară, REplasticHack: REduce-REuse-REcycle. Hackathon-ul a fost iniţiat cu ocazia celei de-a 10-a ediţii a Întâlnirilor Europene din Transilvania, care reunește actori ai dezvoltării teritoriale din România și Franţa.
Locul întâi în cadrul hackathon-ului a fost câștigat de către echipa Plastic Feeders, din Timișoara, cu o soluție care face apel la ingineria genetică pentru a crea o ciupercă comestibilă care s-ar hrăni cu plastic. Prin transferul de gene de la bacteria ideonella sakaiensis, această nouă ciupercă va utiliza PET-urile ca unică sursă de carbon, producând astfel biomasă comestibilă.
Dintr-o tonă de PET, zeci de tone de ciuperci comestibile
“Am participat la hackathon sub denumirea de ”PlasticFeeders”, denumire ce descrie conceptul propus, un organism modificat genetic, care ar fi capabil să consume polimeri și să-i utilizeze ca sursă de carbon, producând biomasă nutritivă.
Am hotărât că organismul modificabil genetic ar aparține genului Agaricus, fiind respectiv o ciupercă comestibilă, cunoscută multora dintre noi sub denumirea de Șampinion. Premisele acestei alegeri sunt posibilitatea cultivării în întuneric, dar și abilitatea ciupercilor de a dezvolta sisteme puternic ramificate de hife (analog al rădăcinilor plantelor), realizând o utilizare mai rapidă a mediului de cultură- plasticului.
Cantitatea mare de apă din ciupercile proaspete ar permite creșterea dintr-o tonă de PET a zeci de tone de ciuperci, iar luând în calcul prețurile celor 2 produse, profitul generat urmează a fi substanțial. Pentru comparare, prețul unei tone de PET variază între 150 și 400 Euro, în funcție de puritate, iar o tonă de Șampinion proaspăt costă și 2-3 mii Euro. Considerand conversia de masă, veniturile ar acoperi rapid investițiile în cercetare și logistică.
Desigur, obținerea unui OMG prezintă și riscuri, care trebuie luate în considerare. Fiind student la Biochimie, UVT, înțeleg pericolul unei implementări iresponsabile. Trebuie să înțelegem că o astfel de soluție ar putea fi validată doar după studii asupra sănătății consumatorilor și impactului ecologic. Pe de altă parte, e la fel de evident că plasticul nu va dispărea de la sine, iar reciclarea și utilizarea doar reduc, și nu anulează poluarea cu polimeri.
Ne bucurăm foarte mult că am putut participa în acest Hackathon, punându-ne mințile la încercare cu o soluție nouă. Mai mult, contactele create ne vor fi de folos, dar mai ales așteptăm mentoratul oferit de ROTSA, fiind siguri că ne va ajuta să dăm viață soluției propuse.”, ne-a declarat Victor Baerle, biochimist și membru în echipa câștigătoare.
Locul al doilea a fost atribuit echipei Drop Plastic, ideea lor imaginează viitorul fără sticle de unică folosință pentru detergenți, mai exact un dispozitiv care ar recupera aceste PET-uri goale și ar umple recipiente de aluminiu de diferite dimensiuni cu produse de curățenie pentru casă, iar locul al treilea a revenit The Climate Change Company care au propus utilizarea plasticului în domeniul infrastructurii; inovația răspunde imperativelor de accesibilitate și durabilitate, dar contribuie și la protejarea mediului înconjurător prin reciclarea acestor deșeuri greu de gestionat.
3 luni de mentorat pentru echipele câștigătoare, oferit de ROTSA
REplasticHack: REuse-REduce-REcycle, coorganizat cu ajutorul Romanian Tech Startups Association (ROTSA) și ClujHub, a reușit să aducă împreună reprezentanți din administrația locală și națională, întreprinderi, experții în economie circulară și managementul deșeurilor și societatea civilă, atât din România, cât și din Franța. Printre reprezentanții autorităților care s-au alăturat evenimentului de deschidere a proiectul au fost: Ambasadoarea Franței, Doamna Laurence Auer, domnul Barna Tánczos, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, domnul István Jakab, Șeful interimar al Reprezentanței Comisiei Europene în România și domnul Emil Boc, Primarul Municipiului Cluj-Napoca.
Cei 23 de mentori au ajutat echipele să definească ideile și să avanseze în pregătirea proiectului lor. Aceștia au fost reprezentanți ai mediul universitar românesc și francez (Universitatea Lille, USAMV, UBB, Universitatea din Iași), fondatori ai unor ONG-uri din zona politicilor de dezvoltare durabilă (Let`s Do It, Romania, Mai Bine, Laboratorul Verde, InfoClima, Micile Bucurii, Scientifica, R-create, Terrawell Shop, Clujul Sustenabil, 100% vrac day by day, WWF România) și specialiști din domenii precum gestionarea deșeurilor, economie circulară, energie regenerabilă.
Timp de 36 de ore au avut loc peste 50 de sesiuni de mentorat între cele 18 echipe formate și cei 23 de mentori prezenți în eveniment. Tot ei au trimis peste 2500 de mesaje pentru a putea da formă unor proiecte bine documentate și riguros pregătite pentru finala de pe 28 Martie.
Sesiunea de pitching a fost de departe cel mai încărcat emoțional moment din seria activităților, cu 16 prezentări susținute în fața juriului, și lumii întregi via live facebook stream.
Premiilor bănești oferite de Carrefour, sponsor principal al evenimentului, se adaugă 3 luni de mentorat pentru echipele câștigătoare, oferit de ROTSA.
“Ne bucurăm că am avut ocazia de a organiza alături de Ambasada Franței și Institutul Francez un eveniment cu o importantă atât de mare în rândul politicilor publice și al celor de mediu, unde este atat de mare nevoie de implicarea noastra, a tuturor. Ne-am propus sa dezvoltam prin acest hackathon antreprenoriatul în zona dezvoltării durabile, credem noi și sperăm că am reușit, iar alături de cele trei echipe câștigătoare vom continua acest proces. Oamenii, ideile și numărul mare de echipe care au raspuns provocarii noastre arată ca în Romania exista o dorință de implicare în acest tip de antreprenoriat, ceea ce ne bucura pentru ca avem nevoie. Susținem implicarea în acest sens pentru ca ne dorim sa ajutam la conturarea și creionarea unor idei care au potențial și care pot produce schimbarea în ceea ce privește utilizarea, reducerea, reciclarea plasticului”, a transmis directorul executiv al ROTSA, Cristiana Bogățeanu.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
