La începutul lunii aprilie a.c., Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat și Inovare în IT al orașului Cluj-Napoca s-a întrunit pentru a discuta Strategia de transformare digitală a municipiului. Strategia a fost prezentată de dl. Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) și de dl. Nicolae Urs, prodecan FSPAC.
Documentul are la bază o analiză temeinică și subliniază câteva priorități strategice cheie pentru transformarea digitală a orașului: centrarea pe cetățean, rolul esențial al educației și al educației digitale, prioritizarea inovării în toate domeniile și în toate formele, interoperabilitate, integrarea serviciilor și deschiderea seturilor de date ș.a.m.d.
Strategia de transformare digitală a municipiului Cluj-Napoca este în acest moment supusă dezbaterii publice, iar mai apoi documentul urmează să fie înaintat pentru aprobare Consiliului Local.
Pentru a înțelege mai bine care este rolul acestei strategii și care sunt pașii următori pentru aplicarea ei, am discutat mai jos cu Daniel Homorodean, vicepreședinte al Clusterului CLUJ IT, CEO al companiei clujene Arxia, și specialist în e-guvernare.
Clujul are o strategie de transformare digitală. De ce a fost necesară realizarea ei?
Daniel Homorodean: Pentru orice ecosistem, o strategie înseamnă de fapt să înțelegi unde vrei să mergi, de unde pornești și cum reușești să faci drumul între momentul actual și cel viitor. Fără să ai o strategie, nu ai un plan și nu ai aceste jaloane care îți permit să construiești mai departe într-un mod coerent. De asta o strategie este foarte importantă.
Strategia este importantă pentru fiecare dintre noi, atunci când urmărim o carieră sau un proiect, pentru fiecare din organizațiile noastre, fie că este firmă sau instituție și este esențială pentru fiecare ecosistem, adică pentru un oraș, un județ sau o țară.
Mulți dintre noi am fost probabil dezamăgiți de faptul că s-au făcut multe strategii în România, dar nu am văzut rezultatele lor. Vorbim însă de două lucruri diferite. Avem nevoie de o strategie bine realizată și în același timp ea trebuie să fie în mod eficient pusă în practică. Dacă strategiile nu au fost executate bine nu înseamnă că ele nu au fost valoroase.
În România s-au făcut strategii la modul general destul de bune, și național și local, problema întotdeauna a fost cea legată de aplicarea lor.
Cel mai bine ar fi ca o strategie să conțină, pe lângă vederea aceasta de ansamblu, și aspecte concrete cum ar fi liste de proiecte, descrierea proiectelor, rolurile celor care ar trebui să le realizeze, indicatori de rezultat, calendare, surse de finanțare, astfel încât să permită, inclusiv unui oraș care ar avea o astfel de strategie să preia în mod direct sau aproape direct ce există în strategie și să implementeze proiectele.
Există desigur strategii de diverse nivele. Strategia Clujului în esență este o strategie aflată acum la nivel macro, care definește situația generală, tendințele și viziunea, iar definirea în detaliu a proiectelor urmează a fi făcută. Eu sper că aceasta se va întâmpla în termen cât mai scurt, pentru a se putea realiza implementările.
Ce se întâmplă după ce strategia va fi aprobată? Cum va fi ea pusă în aplicare?
Daniel Homorodean: Pentru ca strategia să fie implementată, trebuie realizată o analiză detaliată pentru determinarea modului concret în care trebuie îmbunătățite procesele, a activităților concrete care trebuie digitalizate, a modului în care trebuie instruiți oamenii.
“Vorbind de transformare digitală, aceasta nu înseamnă digitalizare. Nu înseamnă să pui suport informatic peste niște activități așa cum sunt ele. Transformarea digitală înseamnă efectiv să transformi activitățile, înseamnă să transformi oamenii, să îi educi, să le dai alte șanse, eventual să-i pui în alte poziții.“
Asta este esențial, dacă nu avem această componentă, ci doar ne gândim la faptul că vom construi aplicații, practic rezultatul unei strategii este minor, va fi dezamăgitor.
Strategia este, în forma în care o avem acum, un rezultat al unei colaborări a actorilor din ecosistem, a Universității Babeș-Bolyai și a industriei IT. Pentru a merge mai departe nu e suficient ca strict Primăria să își asume ce urmează, chiar printr-o echipă dedicată. Această abordare partenerială este necesar să continue, iar implicarea specialiștilor experimentați este necesar să aibă loc.
În viziunea ta, ca și specialist în e-guvernare, ce ar trebui să se întâmple la nivel de țară în ceea ce privește transformarea digitală?
Daniel Homorodean: În acest moment nu există, sau cel puțin nu avem vizibilitate asupra unei strategii de transformare digitală la nivelul țării. Ca și țară, avem nevoie imperioasă de asta. Sunt anunțate deocamdată niște proiecte naționale majore și acele proiecte trebuie să fie cuprinse într-o abordare sistemică.
Vorbim foarte mult de exemplu despre interoperabilitate, dar nu avem o strategie sau un cadru de interoperabilitate. Vorbim despre principiul “once only”, adică faptul că dacă transmit odată un document uni instituției, niciodată alta instituție nu va avea voie să îmi ceară același document încă o data. În continuare însă suntem nevoiți să mergem de oricâte ori avem nevoie să luăm un cazier judiciar sau un cazier fiscal, să stăm la coadă ca să luăm o informație disponibilă la un click, dintr-o instituție, ca să o ducem la o altă instituție
Deci vedem în continuare că nu pot să fie rezolvate aceste lucruri atât de mici, dar avem o explicație pentru asta. Pentru că dacă nu există o strategie, un plan, un model, pe care să ne bazăm nu știm de unde să apucăm problema. Pentru a avea o strategie națională avem nevoie de câteva lucruri. Nu e așa de greu, însă este nevoie de colaborare atât între instituții, cât și între stat și mediul privat.
Ne lipsește încă o definire clară, documentată, la nivel național, a activităților realizate de către instituții, mai ales a celor prin care este deservit cetățeanul. Aceste activități trebuie standardizate. De asemenea, avem nevoie de o definire a structurilor de date folosite și schimbate între instituții. Fără acest lucru interoperabilitatea rămâne un vis frumos.
În contextul acesta strategia de transformare digitală a Clujului este rodul unei gândiri locale colaborative însă nu știm în ce măsură strategia Clujului este aliniată cu viitoarele strategii naționale, care sunt de asemenea necesare. Acesta este un risc pentru noi toți, însă un risc care trebuie asumat. Dar care risc este mai mare – acela de a aștepta autoritățile centrale să realizeze strategii, fără să putem evalua când se va întâmpla asta, sau să ne asumăm să facem lucruri, chiar dacă s-ar putea să trebuiască să le modificăm sau poate chiar reface atunci când vom aveam un cadrul național?
“Avem exemplul altor state, cum ar fi Olanda, care deja de peste 10 ani are un standard privind procesele la nivel municipal. Toate primăriile din 2009 încoace se asigură de faptul că au descrise în exact aceeași formă toate activitățile pe care le derulează și în interior și relația cu cetățeanul. Și asta a făcut ca deja din 2011 majoritatea primăriilor din Olanda să se poată numi cu adevărat primării fără hârtii și cetățeanul să poată să relaționeze cu ele doar prin internet.“
Pentru noi acest lucru încă este un vis îndepărtat chiar dacă primăriile își doresc, deoarece efortul necesar pentru a defini la nivelul fiecărei primării toate procesele, structurile de date, regulile, proiectele, programele de training, specificațiile, totul cu specialiștii care de cele mai multe ori nu există în cadrul Primăriei este mult prea mare pentru a fi asumat de fiecare oraș.
Clujul are noroc cu o imagine foarte bună la nivel național. Are noroc că beneficiază de implicarea unei comunități tehnice puternice, așa cum se întâmplat și în cazul realizării acestei strategii, context în care universitățile și firmele au susținut Clujul să meargă mai departe.
Noi însă trebuie să fim realiști, pentru că mai avem încă mult de lucru. Nu ar trebui să ne liniștească faptul că orașul nostru stă mai bine decât alte orașe din țară. Noi nu trebuie să concurăm cu orașe din România.
Clujul trebuie să concureze cu Tallinn și cu Amsterdam. Acestea sunt țintele și de aceea transformarea trebuie se întâmple nu numai la nivelul aplicațiilor Primăriei, ea trebuie să se întâmple în continuare și la nivelul modului în care colaborăm și lucrăm împreună.
Viitorul nostru înseamnă viitorul comunității în care trăim. Al orașului nostru, al țării noastre. Nu putem aștepta să ne planifice alții viitorul, nu trebuie să așteptăm după autorități să o facă. De la Cluj, demonstrăm că putem să ne asumăm inițiativa și să lucrăm împreună. Cine se mai alătură?
Pentru mai multe detalii, Daniel Homorodean poate fi contactat prin LinkedIn.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.