Blestemul resurselor în Rusia și Norvegia

504

298515_10150360371651092_1020182343_n

De câțiva ani încoace mințile luminate ale României vorbesc despre energie și resurse naturale ca fiind salvarea economiei Românești. Acestea se adaugă la sectoarele tradiționale (agricultură și turism) care tot “salvează” țara din 1989 încoace. Nu contează că acest tip de discurs economic face referire numai la lucrurile care nu țin de noi efectiv – mai exact, frumusețea naturii din România, productivitatea solului românesc, și bogățiile sub-solului. În tot acest discurs românii nu contează. Țara se va dezvolta profitând de ceea ce ne-a fost dat, și nu pentru că avem oameni care pot să schimbe lucrurile în bine. Sau, dezvoltarea se face pentru noi, nu cu noi. Dacă aceste afirmații ar rămâne numai la nivel de discurs, totul ar fi OK. Dacă însă ajung să fie puse în practică prin intermediul unor politici publice și investiții sectoriale, există șansa ca economia reală a României să fie profund afectată. Rusia și Norvegia (două țari a căror economie e dependentă de exploatarea resurselor) sunt două exemple elocvente în acest sens.

În 1989, Rusia avea cea mai mare și mai diversă economie din Estul Europei. Spre deosebire de România însă, care a trecut printr-o tranziție foarte dură (noi am avut practic un deceniu de recesiune profundă), Rusia a ales să se bazeze tot mai mult pe resursele foarte bogate de care dispune. Din păcate, această strategie s-a dovedit a fi fatală pentru economia reală a Rusiei. Despre „Boala Olandeză” și blestemul resurselor am vorbit deja în alt articol. Aici voi discuta în mai mult detaliu modul în care această boală acționează în practică.

Voi lăsa gargara teoretică și atașez mai jos câteva date elocvente. Aceste date au fost obținute de pe MIT Observatory of Economic Complexity, o bază de date minunată ce permite analiza profilului comercial și al diversității economice în mai fiecare țară din lume.

Ce exportă Rusia
Ce exportă Rusia

Imaginea este mai mult decât elocventă. Pe măsură ce exporturile de petrol și gaze au crescut, restul economiei a devenit din ce în ce mai puțin proeminentă. Dacă restul economiei avea o pondere de aproximativ 69% în totalul exporturilor Rusiei, în 2011 această pondere a ajuns la 33.5% – iar trendul pe viitor este clar descrescător. Pe măsură ce exporturile de petrol și gaze au crescut, restul sectoarelor economice au crescut foarte puțin, au stagnat, sau au regresat. Cele mai afectate sectoare economice sunt și cele care generează cea mai mare valoare adăugată – sectoarele de care Rusia ar avea nevoie cel mai mult pentru a asigura sustenabilitatea economiei. După cum arată tabelul de mai jos, Rusia exportă în mare parte resurse naturale brute, fără a mai prelucra mare lucru.

Profilul exporturilor din Rusia, în 2011

# Sector

% din exporturile totale

1 Petrol nerafinat

36.39%

2 Petrol rafinat

16.96%

3 Gaz

13.16%

4 Cărbuni

2.60%

5 Aluminiu brut

1.49%

6 Fier semi-finisat

1.45%

7 Grâu

1.02%

8 Diamante

0.97%

9 Fertilizatori chimici

0.83%

10 Fier forjat

0.80%

11 Nichel brut

0.79%

12 Azot

0.76%

13 Platină

0.75%

14 Minereu de fier

0.71%

15 Lemn tăiat

0.71%

16 Chimicale radioactive

0.67%

17 Fir de cupru

0.65%

18 Cauciuc sintetic

0.63%

19 Fertilizatori de potasiu

0.58%

20 Fier uzat

0.47%

21 Pește înghețat

0.45%

22 Amoniac

0.44%

23 Cupru rafinat

0.41%

24 Lemn brut

0.40%

25 Aliaje de fier

0.39%

Rusia are acum o economie mult mai puțin diversificată decât economia României. Imaginile de mai jos (extrase direct de pe MIT Observatory of Economic Complexity) sunt mai mult decât elocvente în acest sens. În anii de tranziție, economia României a trecut printr-un profund proces de re-inventare. Industrile vechi și neperformante au fost treptat înlocuite cu industrii care concurează umăr la umăr cu țari mult mai dezvoltate (vezi Dacia). Mai mult, exporturile României au crescut de peste 7 ori din 1995 până în 2011 – de peste 7 ori! Ca atare, mai toți coloșii noștri industriali  au fost înlocuiți cu industrii mai performante și competitive. Rusia continuă însă să depindă de acești coloși industriali, dar nimeni nu prea vrea să cumpere ce produc acești coloși. Ca atare, fabricile construite pe vremea comuniștilor sunt acum subvenționate cu veniturile obținute din vânzarea resurselor naturale. Ele devin însă din ce în ce mai necompetitive și Rusia riscă să devină o economie asemanătoare Arabiei Saudite.

Profilul exporturilor în Rusia (stânga) și România (dreapta)
Profilul exporturilor în Rusia (stânga) și România (dreapta)

După această scurtă analiză a economiei Rusiei, putem acum să ne îndreptăm atenția spre economia Norvegiei. Norvegia este țara care este cel mai des folosită ca exemplu pentru a arăta că resursele naturale pot fi exploatate într-un mod responsabil. Dacă însă ne uităm efectiv la cum arată economia Norvegiei, vom vedea o imagine foarte asemănătoare cu ceea ce se întâmplă în Rusia. Practic, economia reală a Norvegiei se află sub același asediu în urma creșterii continue a exporturilor de petrol si gaze.

Ce exportă Norvegia
Ce exportă Norvegia

Spre deosebire de Rusia, Norvegia are mai multe sectoare economice care generează valoare adăugată (de ex. “Nave de pasageri” sau “Mașini industriale”), dar în mare parte economia ei pare să fie dependentă de exportul de resurse naturale și exportul de pește.

Profilul exporturilor din Norvegia, în 2011

# Sector

% din exporturile totale

1 Petrol nerafinat

38.01%

2 Gaz

21.89%

3 Petrol rafinat

5.21%

4 Pește nefiletat

2.34%

5 Alminiu brut

2.34%

6 Filet de pește

1.32%

7 Nichet brut

1.26%

8 Pește ne-înghețat

1.19%

9 Nave de pasageri

1.10%

10 Aliaje de fier

0.95%

11 Mașini industriale

0.66%

12 Pește prelucrat

0.64%

13 Medicamente împachetate

0.59%

14 Fertilizatori chimici

0.54%

15 Electricitate

0.51%

16 Discuri chimice

0.49%

17 Hidrogen

0.45%

18 Echipamentede escavat

0.45%

19 Foaie de aluminiu

0.41%

20 Minereu de fier

0.41%

21 Hidrocarburi

0.40%

22 Cablu izolat

0.35%

23 Chimicale

0.34%

24 Pompe lichide

0.33%

25 Echipament de comunicație

0.31%

Dacă comparăm economia Norvegiei cu economia Danemarcei (o țară cam cu aceaiași populație și cultură similară), vedem ca norvegienii nu stau de loc bine. De fapt Norvegia stă mai slab și decât România, din multe puncte de vedere.

Profilul exporturilor în Norvegia (stânga) și Danemarca (dreapta)
Profilul exporturilor în Norvegia (stânga) și Danemarca (dreapta)

Dependența față de exportul de resurse a transformat economia Norvegiei într-o economie rentieră, cu un aparat de stat mult umflat. În 2013, conform datelor EuroStat, mai mult de 40% din forța de muncă norvegiană lucra pentru stat – aproape dublu față de România. Mai mult, chiar dacă peste 66% din exporturi sunt generate de petrol și gaze, mai puțin de 3% din forța de muncă este angajată în acest domeniu.

Opiniile exprimate sunt personale și nu reflectă poziția oficială a niciuneia dintre instituțiile menționate.

Servicii Cluj

Catalogul producătorilor clujeni.

Marcel Ionescu-Heroiu
Articolul precedentDespre Cluj Innovation City, viitorul Silicon Valley clujean
Articolul următorRomânia Noastră. De ce trăim unele din cele mai bune momente ale ţării şi cum putem profita de ele

7 COMENTARII

  1. Cristina, scuze pentru raspunsul intarziat… numai acum am vazut postarea ta. Ce fac norvegienii cu banii din petrol si gaze este secundar din punctul meu de vedere. Ceea ce este important e ce efect are exploatarea resurselor asupra economiei lor reale — iar acest efect este indubitabil negativ. De asemenea, cred ca norvegienii vor fi victime colaterale in noul razboi rece dintre NATO si Rusia, iar scaderea dramatica a pretului petrolului ii va afecta si pe ei mai devreme sau mai tarziu.

  2. Buna Marcel, felicitari pentru articol. Cred ca ar fi important de amintit si faptul ca Norvegia are o limita de 4%/ an pentru cheltuieli cu banii obtinuti din petrol. Restul merge la fondul suveran de pensii, unde banii sunt 100% investiti. Anul acesta cred ca au fost folositi doar 2,3% din banii din petrol, anul viitor suma va creste cu 2 puncte procentuale. Avand in vedere aceste date, cum ar arata graficele pe care le-ai prezentat mai sus?

  3. Intr-o tara condusa de conducatori mediocrii(vb aici de Romania) din punct de vedere al viziunii este normal ca accentul sa se puna pe resurse. Resursele sunt pentru politicianul roman un lucru palpabil ce poate fi furat. Altfel stau lucrurile cu tarile in care politicienii au realizat ca omul este principala resursa.

    Daca luam cazul Israelului care nu are mai de niciunele si a ajuns in 60 de ani unde este acum sau Singapore, vom realiza ca fuga dupa exploatarea resurselor a romanilor este o himera. Resursele sunt limitate pe cand capacitatea intelectuala si forta de lucru a romanilor este exploatat la minim. Cu un sistem de educatie fragil bazat doar pe teorie, cu o mentalitate generala ce incurajeaza exodul doar catre meserii “binevazute” nu vo putea avansa cu adevarat. Resursele se vor termina si atunci ne vom da seama ca nu avem ce face doar cu contabili.

    Daca pentru unii exemple ca Israel sau Singapore par SF le recomand tari ca Olanda, Belgia, Germania. Schimbarea este in noi insa problema este daca ne dorim schimbarea…..

  4. Deceneu, ponderile cheltuielilor bugetare pot fi obtinute usor de pe EuroStat. De asemenea, poti gasi pe OpenBudget.ro cum aloca autoritatile centrale resursele.

  5. Foarte bna analiza. Daca exportul de resurse ar fi extins cu masa lemnoasa si fierul veci din demolari, probabil ca si Romania ar avea o pondere mare a exportului de resurse in PIB. Se pregateste vanzarea la fier vech ia 50% din calea ferata. Probabil tot la export se va contoriza.

    Ar fi interesanta o analiza comparativa a ponderii chetuielilor bugetare, centrale si locale si ale populatiei in total cheltuieli, in Romania si alte tari din UE, in special Polonia.

  6. Bogdan, eu nu neg gradul de bunastare al Norvegienilor… la fel cum nu neg gradul de bunastare al celor din Kuweit sau Quatar. Cred insa ca economia Norvegiei este sub-performanta daca resursele naturale sunt scoase din ecuatie, si este sub-performanta datorita exploatarii acestor resurse.

  7. Am fost de citeva ori in Norvegia. Am rude acolo.
    Este adevarat ca proportia de cetateni norvegieni care lucreaza la stat este foarte mare.
    Dar asta ptr ca statul asigura salarii mari si siguranta.
    Muncile de executie in firmele de productie sunt asigurate de emigranti. Lituanieni polonezi si chiar romani.
    Salariile sunt foarte mari si este o oferta mare de mana de lucru

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.