În ultimii ani, Clujul a devenit unul din orașele port-drapel din România – exemplu de bună practic în mai multe domenii, emulat de alte administrații, și principala destinație pentru migrația internă. La nivel european, Clujul este orașul cu cea mai rapidă creștere economică și unul din principalele repere pe dezvoltare urbană în România pentru Comisia Europeană.
Pe de altă parte, creșterea rapidă a Clujului – economică și spațială, a fost una cu multe efecte negative. Parte din aceste efecte negative (de exemplu, trama stradală prost planificată sau neplanificată) nu mai pot fi ajustate. O parte pot fi încă ajustate (de exemplu, dezvoltarea de spații publice de calitate).
Ce este important de menționat aici este faptul că bună parte din problemele cu care se confruntă Clujul acum, au fost rezolvate de alte orașe acum 170 ani. România, neavând o tradiție urbană, nu a dezvoltat niciodată aceste instrumente iar efectele se văd în toate centrele urbane mari – mai exact, expansiunea urbană haotică și nesustenabilă.
Instrumentele de planificare urbană sunt probabil cele mai complexe instrumente ale administrației publice, căci necesită o bună înțelegere a mai multor sectoare, impun o bună coordonare între aceste sectoare, și sunt inutile fără o administrație locală puternică – o administrație dispusă să își asume decizii grele și potențial nepopulare.
Problemele mari ale Clujului includ cartierele noi, precum Bună Ziua, suburbiile precum Floreștiul, și infrastructură metropolitană.
În cele ce urmează, vom discuta cum Praga a rezolvat astfel de probleme acum 170 ani și ce face Clujul acum, sau ar trebui să facă în această direcție. Ce este important de menționat aici este că odată ce aceste instrumente vor fi dezvoltate, ele nu vor mai fi uitate.
Uitați-vă, de exemplu, la modul în care s-au extins localitățile din județul Arad sau Timiș, și veți vedea că au continuat să aplice principii de planificare deșteaptă lăsate de austrieci. Aceste instrumente, odată dezvoltate, vor aduce beneficii și dividende perpetuu, ele devenind practic parte a ADN-ului unei comunități.
Planificare metropolitană mai deșteaptă
Când vorbim de planificare metropolitană în România, în anul 2021, încă discutăm despre un concept străin, complex, și complicat. Nu știm de unde să începem și unde să terminăm cu planificarea metropolitană.
Ei bine, de exemplu, praghezii gândeau la nivel metropolitan încă din anul 1850. Primul “PUG” al orașului a urmat în 1889. În 1922, 37 localități din zona metropolitană a Pragăi de atunci, au fost înglobate în Praga – permițând o mult mai bună planificare a întregii zone urbane. În 2013, a fost creat Institutul de Planificare din Praga, ce se ocupă, printre altele, și de pregătirea PUG-ului metropolitan al Pragăi.
Draftul de PUG poate fi consultat aici (e urcat in sistem GIS pe o platforma web și e ușor de citit și deslușit și de către nespecialiști): https://plan.app.iprpraha.cz/vykresy/
Ce veți observa la acest PUG Metropolitan este că are o abordare mult mai flexibilă și mai deșteaptă decât PUG-rile din România, neimpunând o zonificare detaliată pentru fiecare petic de teren din oraș. Planul identifică zonele nedezvoltabile (de ex. parcuri urbane), zonele urbanizate deja (unde se impun în principal limitări privind înălțimea clădirilor și reguli clare privind inserțiile urbane), și zonele propuse pentru urbanizare (cu hașură roșie).
Zonele propuse pentru urbanizare nu reprezintă mai mult de 10% din suprafața zonei metropolitane, iar pentru dezvoltarea acestor zone trebuie pregătite “PUZ-uri” separate. Aceste PUZ-uri trebuie să se muleze pe o serie de coeficienți urbanistici prevăzuți în PUG.
Ce a făcut Praga prin 1850 trebuie să înceapă Clujul să facă acum. Bazele au fost deja puse și este important ca munca de construcție, imaginație și inovație să continuie.
Maturizarea Clujului este esențială pentru Maturizarea României. Nu sunt vorbe bombastice ghidate de mândrie locală, ci realitatea tristă, din păcate.
În momentul de față, Clujul este singurul oraș din țară ce experimentează pe bandă rulantă și încearcă activ să se reinventeze. Uitați-vă numai pe pagina OAR-ului pentru a vedea concursurile de soluții finalizate sau în desfășurare, și vedeți câte sunt organizate la Cluj: https://www.oar.archi/concursuri
Pe lângă concursurile de soluții, pentru gândirea unor spații publice cheie, este foarte important ca Clujul să continue să inoveze.
Cartiere deștepte
Planificarea Cartierului Spor de la zero este prima inițiativă de asemenea amploare și ambiție din 1989 încoace. Mai sunt inițiative similare notabile, precum Cartierul Coresi din Brașov, dar de obicei ele au fost inițiate de dezvoltatori privați și nici una nu are amploarea Cartierului Sopor. Recent, o inițiativă similară a fost propusă pentru în zona Bulevardului Muncii, și mai există o propunere pentru Cartierul Borhanci.
Ar trebui ca astfel de planificare la scară mare să devină norma în Cluj, la fel cum planificarea unor cartiere/orașe de la zero (de ex. Karlin, Vinohrady, Zizkov, Letna sau Smichov) a fost norma în Praga din 1850 încoace.
Dacă planificăm deștept acum, vom culege dividende mulți ani de acum încoace, la fel cum praghezii culeg acum dividendele unor decizii și planuri deștepte de acum 170 ani.
„Bună Ziua” Pragăi este cartierul Karlin. Înainte să fie urbanizată, zona Karlin arăta exact ca Bună Ziua acum câțiva ani, cu parcele agricole lungi și o morfologie rurală a parcelelor de teren. Bineînțeles, ei nu s-au pus să tragă blocuri de-a lungul acestor parcele de teren, ci au gândit mai întâi o tramă stradală rectangulară și un parcelar urban. Mai jos, vedeți cum arăta cartierul Karlin în 1864.
Nu era încă foarte bine legat, dar exista un plan clar ce ghida dezvoltarea cartierului. De la foarte început, ei au gândit întregul cartier în jurul unui centru bine definit. Mai jos, o ilustrație a centrului cartierului Karlin, când cartierul era încă în dezvoltare.
De asemenea, de la început a fost gândit un sistem clar de spații publice. În imaginea de mai jos vedeți un plan mai detaliat al Cartierului Karlin, cu parte din cartier deja dezvoltată, parte încă în dezvoltare (zona de est). Ce se vede foarte clar din plan este că ei au gândit nu numai o zonă centrală a cartierului bine definită, ci și o pădure urbană (la sud – care încă are aceiași funcție), un centru de cartier secundar (în zona de est – lângă o școală), și un parc urban în zona de est (faimosul, acum, Parc al Invalizilor).
În imaginile de mai jos vedeți se observă cum arată Cartierul Karlin în momentul de față, inclusiv câteva imagini cu spațiile publice din cartier.
Suburbii deștepte
Dacă pe planificarea cartierelor s-a trecut deja la o paradigmă diferită, la planificarea suburbiilor, Clujul încă este restant. Ca un prim pas ar trebui încercat reparat ce se poate repara. De exemplu, Floreștiul este o adunătură, fără noimă, de blocuri, case și mall-uri.
Nu are un centru civic bine definit, nu are un sistem de spații verzi, nu are străzi bine dimensionate, în multe părți nu are trotuare, nu are suficiente creșe, grădinițe, școli, dispensare. Bună parte din răul făcut nu mai poate fi îndreptat, dar e important să se repare ce se poate repara, până nu e prea târziu.
Ca un prim pas, trebuie rezervate sau expropriate câteva parcele de teren ce pot fi folosite pentru a dezvolta (în mod ideal prin intermediul unor concursuri de soluții) spații publice și spații verzi de calitate. Harta de mai jos identifică o serie de posibile locații pentru astfel de spații.
Pe aceeași logică, s-ar putea gândi un proiect deștept de conversie funcțională și restaurare a patrimoniului industrial a Platformei Industriale Remarul din zona Dâmbul Rotund-Baciu. Este o zonă strategică ce poate cataliza transformarea și regenerarea întregii zone de nord-est a orașului.
O altă zonă de interes este zona de-a lungul malului Someșului din Apahida (vedeți imaginea de mai jos). Apropierea de Someș a fost insuficient exploatată la nivelul Zonei Metropolitane Cluj, și merită ca toate parcelele potențial dezvoltabile aflate de-a lungul Someșului să fie tratate cu atenția cuvenită. În mai toate zonele metropolitane din lume, cartierele cu acces la apă sunt printre cele mai căutate.
„Floreștiul” Pragăi este Vinohrady (Viilor, în română). Vinohrady a fost în trecut o zonă cu vii (câteva petece viticole se mai păstrează încă), ce ulterior a fost urbanizată pentru a acomoda creșterea rapidă a zonei urbane Praga. Inițial, Vinohrady a fost o localitate de sine stătătoare, o suburbie precum Floreștiul – cu administrație de sine stătătoare. Încă de la început, această nouă localitate, a avut un plan ce i-a ghidat dezvoltarea. În imaginea de mai jos vedeți, un prim plan pregătit în 1865. În mare parte, acest plan a fost urmat până în ziua de azi, cu mici modificări.
Modificările cele mai importante țin de gândirea unui parc de cartier mult mai mare și nesecționat de artere de transport – actualul Parc Riegrovy Sady. Inițial, Parcul Riegrovy Sady avea dimensiuni mult mai mici și unde acum este verdeață, erau inițial planificate vile. Probabil cetățenii ce trăiau în zonă atunci, au protestat când au vâzut acest plan și au cerut spații verzi mai generoase în noul oraș.
Imaginea următoare include planul final al orașului Vinohrady (Viilor), iar acest plan a fost urmat la virgulă până în ziua de azi. Planul orașului include o distribuție deșteaptă de spații publice, cu mai multe centre civice, un sistem generos de parcuri și spații verzi, și o bună conectare urbană cu orașul vecin – Praga.
Toate suburbiile și zonele peri-urbane ale Pragăi au fost planificate pe aceleași principii, așa cum puteți vedea în planul de mai jos. Mai mult, chiar dacă aceste orașe/cartiere au fost planificate la începutul secolului 20, bună parte din intervențiile propuse (de exemplu, sistemul de spații verzi), au fost păstrate până în ziua de azi.
O metropolă deșteaptă
Nu trebuie să fi urbanist sau geniu pustiu ca să îți dai seama că modul în care s-au dezvoltat zonele urbane din România în ultimii ani este unul profund greșit, cu greșeli făcute ce vor fi foarte greu de reparat. Ca atare, este vital ca fiecare zonă urbană dinamică din România să își ghideze expansiunea cu ajutorul unui plan metropolitan bine gândit.
La un nivel minim, trebuie gândită o tramă stradală deșteaptă, care să ofere un schelet pentru dezvoltarea sustenabilă a metropolei. În plus, trebuie gândit un sistem de spații verzi, care să funcționeze ca și ancore pentru viitoare cartiere și comunități.
Planul de Amenajare al Teritoriului Județean Cluj include o serie de propuneri pentru sistematizarea tramei stradale la nivelul Zonei Metropolitane Cluj, și o serie de propuneri pentru dezvoltarea unei centuri verzi metropolitane – precum și propuneri pe dezvoltarea unor coridoare verzi-albastre de-a lungul principalelor pâraie din zonă.
Această propunere poate funcționa ca un sâmbure al unui Masterplan Metropolitan și poate fi începutul unei discuții mai detaliate pe acest subiect.
Îți facem povestea cunoscută prin comunicate de presă, articole și postări pe social media care rezonează cu publicul tău țintă, conținut distribuit prin intermediul rețelei noastre de parteneri.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
Clujul e in urma Timisoarei rau de tot la capitolul planificare urbana. Dupa epoca marketingului Boccean vom ramane cu un oras slutit, inghesuit si poluat.
Iar faceti comparatii deplasate pentru a mangaia orgoliul clujenilor. Voi chiar nu vedeti ca Clujul arata ca un targ, ca un orasel construit pe un nivel. Faptul ca am aranjat cateva stradute nu schimba viitorul.
Ne facem de ras cu arogantele astea de provinciali. Oras port-drapel pe naiba. Clujul are norocul sa fie singurul oras mai mare pe o raza de sute de kilometri si atrage resursele din zona. In rest e un targ din care eu am sa ma mut curand.